Reactiile de presa si politice la recenta semnare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, de catre Romania si Bulgaria, continua sa arunce o umbra apasatoare asupra bucuriei noastre dunarene. Mai mult, aceste prime ecouri, deosebit de negative, sint urmate si intarite de sondajele de opinie, mai ales cele din Franta si Germania.

In Franta, batalia nu s-a concentrat in mod particular asupra ultimelor noi venite, ci asupra alegerii dintre DA si NU, la referendumul care ar trebui sa faca din Constitutia Europei un complement la Constitutia Frantei. Ponderea celor care anuntau un vot negativ a crescut pina la 58%, ceea ce a speriat probabil multa lume, nu doar in Franta, ci peste tot in Europa.

Consecintele unui vot negativ in hexagon sint incalculabile, iar efectele lor ar putea sa se extinda pe decenii, daca nu chiar pe intregul secol. Francezii ar avea o sansa sa-si razbune frustrarile, pe seama politicienilor care si-ar vedea statuile prabusite, dar, cu siguranta, Franta ar pierde mai mult decit piedestalul pe care se afla acum statuia Marianei in Europa.

Rolul de lider politic, de locomotiva a trenului care duce popoarele batrinului continent nu doar intr-o noua gara, ci intr-un viitor complet diferit de cel pe care istoria ultimelor doua secole l-a croit, ar putea fi complet ratat.

Nimeni n-ar mai da nici macar "2 Euro" pe promisiunile si angajamentele politicienilor francezi, mai ales pe pretentia lor de a arata celorlalti directia pe care trebuie sa se miste. Sesizind uriasa miza a bataliei, politicienii au iesit din amorteala si s-au aruncat in arena. Fiecare, in felul lui.

Extrema dreapta defilind arogant pe strazile principale ale Parisului, cu bandiere si lozinci cit casa, pe care se rasfatau toate propozitiile imaginabile sugerind logica implacabila a unui vot negativ! Greaseala de a fi scufundat tema referendumului constitutional european in ciorba bataliilor politice interne a fost in sfirsit sesizata, iar acum discursul sustinatorilor lui DA a capatat mutatii

semnificative.

"Va e frica de Europa asa cum e ea acum: cu institutii greoaie, nu prea democratice, cu politici nu prea sociale, cam birocratica si autocrata? NU inseamna sa o lasati asa cum e! Daca vreti o Europa mai buna, votati DA si mai avem o sansa sa schimbam lucrurile!" Cam aceasta este traducerea argumentelor risipite zilele acestea pe toate posturile de televiziune si prin paginile majoritatii ziarel

or de mare influenta din Franta de partizanii Consitutiei Europene.

Daca in Franta discursul si batalia politica sint oarecum cantonate in zona optiunilor filosofico-politice, in Germania predomina abordarile "la firul ierbii". Tema dominanta este teama! Teama germanilor de a-si pierde inca si mai abitir locurile de munca, datorita "invaziei noilor barbari". Teama de "delocalizarea" locurilor de munca si a activitatilor productive.

Teama de fuga investitiilor spre Est. Teama de "instalatorul polonez" si, desigur, de "hotii" din Romania. Nu este nici o exagerare! Toate aceste fantasme amenintatoare se rasfata in subconstientul si constientul colectiv al germanilor, iar proba o vedem fara putinta de tagada in sondajele de opinie publicate tot mai des.

Desigur, si in Germania, tema aderarii Romaniei si a Bulgariei este sub tirul presiunii alegerilor generale si a scadentelor de care actuala echipa politica de la putere are de ce sa se teama. Cel mai semnificativ element al acestor sondaje este discrepanta dintre doua generatii.

Generatia celor care acum sint la maturitate sau dincolo de pragul ei, unde predomina "votul negativ" si opiniile deloc incurajatoare cind este vorba despre Romania. De cealalta parte este generatia tinerilor, pina in 30 de ani, care este mult mai favorabila largirii, chiar si cind este vorba de "proscrisii" Romania si Bulgaria.

Dincolo de posibila influenta a virstei asupra caracterului "conservator" al opiniilor, bine cunoscuta, poate ca este aici si o veste buna. Poate ca tinerii din Germania s-au intilnit mai des cu tinerii din Romania si Bulgaria, Ungaria si Polonia, Slovenia sau Lituania si bilantul este cu mult mai pozitiv.

Poate ca intre cetatenii acestei noi generatii de europeni sint mult mai putine bariere psihologice si politice, decit intre combatantii activi si supravietuitorii "razboiului rece"! Viziunea atit de negativa a germanilor si a clasei politice actuale din Germania, cind vine vorba despre Romania, ar putea avea cauze imediate.

Putine tari s-au bucurat de o "imagine" mai neagra in presa germana decit Romania si mai ales "romanii".

Bande de hoti "dirijate din umbra de vechea Securitate", exportate pe teritoriul Germaniei, vaste operatiuni de "infestare" a mediului social local cu "retele de cersetori", "mincatori de lebede", crunta inapoiere in standardele de civilizatie, de la "spalat si igiena personala", la "coruptie institutionalizata" sint numai citeva dintre temele care au circulat cu insistenta in Germani

a, in legatura cu Romania si cetatenii sai! Nu e de mirare ca insusi ministrul de externe al actualului guvern declara fara sa ezite, zilele acestea, ca, dupa opinia sa, 2007 este o data prea apropiata pentru aderarea Romaniei la UE.

De cealalta parte, Angela Merkel, lider al opozitiei crestin-democrate, cere pur si simplu redeschiderea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria pentru ca dosarele au fost neglijent tratate de actuala putere. Desigur, exista in peisajul mediatic si de analiza voci mai echilibrate, care vorbesc germanilor de cistigurile pe care le realizeaza pe seama extinderii Europei spre Est.

Nota dominanta ramine insa, deocamdata, cea negativa, dominata de temerile si amenintarile difuze ale unui rau de care te-ai putea lipsi fara sa eziti.

Teama "europenilor" de Romania si Bulgaria este, in realitate, teama lor de o Europa care se afla in miscare, a carei directie si viteza de inaintare, ramine de stabilit! Nu in doi, nu in cinci, nici macar in doisprezece sau in cincisprezece, ci in douazeci si sapte, ori in treizeci, curind!

Poate ca n-ar fi rau ca germanii sa-l citeasca pe ilustrul lor compatriot Ulrich Beck si scrierile sale despre "societatea de risc". Ar intelege mai usor ca nu Romania ori romanii sint cauza problemelor lor, ci noua structura a valului istoric in care sintem cufundati cu totii, de la un capat la altul al continentului, ba chiar mult dincolo de limitele sale!