n 2003 am avut curiozitatea sa studiez celebrul Raport al comisiei senatoriale care a investigat evenimentele din '89. Un functionar zelos de la Senat mi-a spus atunci ca nu este public. Este secret, am intrebat? Nu, nu este, dar nici nu este public, a incercat el sa ma lamureasca.

Am apelat la instanta, considerind ca Legea accesului la informatiile de interes public ma indreptateste sa studiez un raport al Senatului care se referea la un moment din istoria noastra recenta. Pe culoarele tribunalului, avocatul Senatului imi spunea: "Dar tu chiar crezi ca ai sanse sa cistigi un proces cu Senatul Romaniei? Renunta, domnule...".

Pina la urma, m-au chemat la Senat si mi-au aratat documentele. Printre ele, telegrame din arhiva SIE, intocmite de Securitate la inceputul lui decembrie 1989, care faceau referiri la contextul politic international, dar si la ceea ce se intimpla la Timisoara. Dosarul era insa incomplet, iar documentele ramase - doar fotocopii.

Am aflat atunci ca au fost vindute, de-a lungul anilor, cele mai importante dintre acte. In calitate de cercetator la Institutul Roman de Istorie Recenta nu m-am putut abtine sa nu ma intreb cum se vor descurca viitorii cercetatori ai Institutului Revolutiei?

Legea privind infiintarea acestuia are doar 11 articole si aproape doua pagini. Despre obiectul de activitate se vorbeste doar in art. 2 si 3. Acolo se spune ca institutia trebuie sa faca o analiza stiintifica a momentului istoric, organizind culegerea, cercetarea si publicarea documentelor referitoare la evenimentele din decembrie 1989.

Institutul mai are obligatia sa puna bazele unui "muzeu national al Revolutiei". In conditiile in care documente nu prea exista, le sugerez sa studieze dosarul in care vor fi inculpati Ion Iliescu si Victor Stanculescu. Este voluminos si interesant, poate umple un intreg "muzeu national".

Viitorii cercetatori ai Institutului Revolutiei nu se vor putea plinge de posibilitatile financiare alocate. La sfirsitul lunii martie, Senatul a aprobat bugetul de venituri si cheltuieli. Pentru perioada 1 aprilie-31 decembrie 2005 sint alocate 24.439.315.000 de lei. Pentru achizitionarea cartilor, documentelor si publicatiilor este prevazuta suma de... 450 de milioane de lei.

Si capitolul "deplasari in tara si strainatate" beneficiaza de aproape 700 de milioane de lei. Iar legat de salarii, directorul general si adjunctul lui sint asimilati functiilor de secretar de stat si, respectiv, subsecretar de stat. Ei si ceilalti 25 de angajati vor avea la dispozitie trei autoturisme si un microbuz, cu o cota de 300 de litri de carburanti pe luna.

Cu masinile se vor plimba "personalitatile reprezentative ale Revolutiei", precum Sergiu Nicolaescu, Petre Roman, Dan Iosif, Alexandru Mironov, Razvan Theodorescu sau Gelu Voican Voiculescu, membri ai colegiului institutului. Oameni care au contribuit din plin la demonetizarea memoriei Revolutiei in constiinta romanilor. Oameni care, dupa 15 ani, au confiscat inca o data Revolutia.

De aceasta data prin lege si in dauna memoriei colective. Domnule prim-ministru Tariceanu, oare Guvernul Romaniei chiar nu are de gind sa modifice sau sa abroge aceasta lege?