In Romania, pentru unii, a fi ziarist a devenit o foarte buna afacere. Reteta e simpla: inunda zilnic televizorul si fa-i albie de porci pe toti. Asa devii "notoriu", vorba unui confrate indragostit de notorietatea sefului sau. Dupa aceea, mai ramine partea simpla, sa-ti convertesti celebritatea in conturi, vile, limuzine.

Cum? Cu publicitate de la guvern, vamuita prin firma ta de VIP, si comisioane din contracte pe care tu le aduci pe pile politice.

Averea ziaristului smecher se umfla mai dihai cu cit el gigibecalizeaza mai tipator micul ecran. Asta e reteta succesului in Romania jurnalistica!

Nu am nimic cu bogatia acestor "guru" de presa. Nu am nimic nici cu felul in care si-au dobindit-o. Nici cu modul in care si-o vor consuma. Ce nu pot accepta este ca, din asternuturile lor de huzur, sa aterizeze in televizoarele patriei si sa confiste discursul public, indreptindu-l in directia care le convine lor si stapinilor politici.

Daca si-ar varsa expresiile pestilentiale doar in ziarele proprii, vechi sau noi, cu sau fara tiraj confidential, facute si tinute cu bani mai mult sau mai putin curati, m-ar durea-n palarie. Singurii in masura sa judece ar fi cititorii lor.

In momentul in care insa aceste mafalde fudule si nesatule sint plimbate ca sfintele moaste pe la televiziuni, unde manipuleaza o tara intreaga fara pic de rusine, nu mai am dreptul sa le inghit aberatiile. E ca si cum as accepta sa-mi hotarasca ei destinul intr-o tara care ar arata dupa chipul si asemanarea lor.

Am obligatia morala sa-mi avertizez macar cititorii de ce fac atita harmalaie televizata acesti calusari ai presei.

Au doua motive simple: 1 - nu se pot obisnui cu ideea ca a apus epoca in care Nastase le vira in conturi miliarde peste miliarde din publicitate de stat; 2 - cred ca doar facind scandal televizat anti-Basescu mai pot sa-si tina in viata publicatiile gindite in laboratoarele baronilor PSD.

Iar daca isi permite cineva sa-i taxeze pentru ca ne cer sa plingem cind o tara intreaga are nevoie sa se bucure, ei bine, asta nu le place domnilor "guru". In acel moment, fac front comun impotriva celor care-si permit sa conteste sistemul lor tip "stat in stat" si ataca in haita. Seara plimba ursul mistocar pe la televiziune.

A doua zi, doua colege nu sint lasate de patronul lor editorial sa scrie despre cetepei. A treia zi, un ziar nascut din slaninele PSD moare de grija unui ziarist de la "Evenimentul zilei" pentru ca si-a schimbat citeva luni meseria.

A patra zi, un indragostit 100a de propria-i persoana, facut moderator TV de sforarul PSD Dan Andronic, ajunge si el lup moralist, tradindu-si de fapt frustrarea de a nu fi primul "guru" al natiunii.

Jalnica imagine, trista lume a presei! La 15 ani de la Revolutie si la nici o jumatate de an de la prabusirea partidului-stat, presa sufera de maladii grave. La fel de grav e ca le ascunde si nu vrea sa le trateze. Presa ramine un sistem inchis, interzis reformarii, uneori cu reguli mafiote si baroni la fel de periculosi precum cei care au instalat in Romania capitalismul de cumetrie.

Daca in anii ‘90 presa a dat tonul schimbarilor pro-europene in societatea romaneasca, treptat ea s-a transformat intr-un club cu reguli de clan. Se poate spune ca astazi presa a ramas chiar de caruta societatii.

Rezultatul de la ultimele alegeri arata ca electoratul nu a mai tinut cont de indemnurile majoritatii ziarelor si televiziunilor invatate la spaga, care dirijau subtil voturile spre PSD. Dar presa a ramas si in urma mediului politic. Cu toate metehnele si tarele ei, lumea politica a inceput, de bine de rau, sa se limpezeasca.

Cel putin prin prisma celor doar sase partide parlamentare, Romania se afla in Europa.

In presa, e taman pe dos. In loc sa se simplifice piata ziarelor si a televiziunilor, ea se labarteaza anormal si suspect. Daca Ungaria sau Polonia, de pilda, au patru-cinci ziare centrale, Romania, atentie!, bate spre 30.

Ce spune asta? Fie ca se spala bani, fie ca unii au o placere nebuna sa-si toace averea pe publicatii cu loc de veci asigurat, fie ca ramine totusi profitabil sa investesti intr-un trust de presa daca stapinesti bine arta santajului.

Astazi, citiva filozofi de la ziarele nascute moarte se mira ca se incaiera ziaristii. Falsa problema! In realitate, lucrurile sint foarte simple. Exista doua tabere. Prima, majoritara, a presei facuta pe placul PSD care doreste mentinerea relatiilor de tip capitalism de cumetrie.

A doua, mai restrinsa, care doreste o presa de tip modern, bazata pe concurenta loiala si libertate absoluta de exprimare, pe pluralismul opiniilor in dezbaterile publice si modestie in loc de vedetism de cartier. E lupta dintre vechi si nou. Suna banal de real.

Nu am insa nici o garantie ca viitorul va da cistig de cauza principiilor care guverneaza presa profesionista, daca nu va incepe curatenia si in breasla ziaristilor. Dar cine s-o faca? Din afara, cititorii incep sa inteleaga cine ce interes sustine. E rindul autoritatilor sa trateze presa, mai precis pe baronii ei, in mod egal cu restul baronilor din societate.

O singura diferenta exista intre afacerile cusute cu ata alba ale baronilor politici si cele ale baronilor de presa. Primele au intrat in vizorul procurorilor, celelalte au ramas intangibile.

A venit vremea sa iasa la suprafata si gunoiul din lumea jurnalistica!