"Nu pierdeti nici macar o zi!"

Interviul cu ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Wilfried Gruber

de     Cotidianul
Marţi, 5 iulie 2005, 0:00


„Nu pierdeti nici macar o zi!“

Ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Excelenta sa Wilfried Gruber, ne vede in Uniunea Europeana daca ne facem temele la integrare „nemteste“.

Este procesul de extindere europeana o promisiune pe care Uniunea nu o poate onora?

In mai 2004, Uniunea Europeana a trecut prin cel mai mare val de aderari, miscare pe care unii au denumit-o intr-o maniera polemica „Big Bang“. Uniunea a crescut atunci dintr-o singura miscare de la 15 la 25 de state membre. Desi unii au numit-o „Big Bang“, extinderea a fost un succes. In ceea priveste procesul de extindere in viitor, UE a luat patru decizii.

Prima a fost semnarea Tratatului de aderare cu Romania si Bulgaria la 25 aprilie 2005. In privinta Germaniei, noi ne mentinem pozitia pro-aderare daca Romania respecta angajamentele Tratatului.

Comisia Europeana a avertizat Romania cu privire la trei domenii-cheie: coruptie, concurenta si mediu. Ce ar trebui sa faca Romania pentru a obtine un raport de monitorizare pozitiv in toamna?

Un singur lucru pot sa spun: implementati angajamentele pe care vi le-ati asumat! Aceste angajamente sint foarte concrete si, repet, Romania trebuie sa le implementeze.

In acest moment, din ceea ce ati putut dumneavoastra observa ca vointa politica, este Romania in directia buna? Cum apreciati eforturile Romaniei pina la aceasta ora?

Este o chestiune foarte complexa care necesita o expertiza elaborata, dincolo de capacitatea unei ambasade. De aceea este responsabilitatea Comisiei Europene sa faca aceasta evaluare. Nu pot si nici nu vreau sa anticipez raportul de monitorizare din toamna, totusi, as dori sa adaug un lucru.

Un domeniu critic in care Romania mai are de indeplinit niste obligatii ce ar putea declansa clauza de salvgardare este Concurenta, in special in privinta ajutoarelor de stat. Acest domeniu este de responsabilitatea comisarului Kroes, care a fost in Romania la sfirsitul lunii mai, cind a spus ca „daca ar trebui sa fac o recomandare acum, as spune ca Romania nu isi respecta angajamentele.

“ Si acum, la sfirsit de iunie, Kroes a repetat practic acest mesaj.

Ar trebui sa fim pregatiti pentru o aminare a aderarii?

Nu, este doar o recomandare sa va intensificati eforturile. Si sa nu pierdeti nicio zi. Guvernul dumneavoastra trebuie sa faca ceea ce se asteapta de la el.

Cum comentati eventuala organizare de alegeri anticipate in Romania?

Nu este de datoria mea sa fac comentarii pe teme de politica interna. Pot doar sa repet, nu pierdeti nicio zi!

Presedintele Basescu a ales sa fie de partea Statelor Unite si a Marii Britanii in privinta Securitatii Europene. Cum vede Germania aceasta pozitie?

Sintem parteneri cu America si in NATO, si in politica europeana de securitate. Era clar ca NATO, ca alianta de 26 de state, va deveni coloana vertebrala a securitatii. Cred ca e normal ca Romania, avind in vedere istoria ei si dificultatile pe care le-a avut in a deveni membru NATO, sa acorde o mare importanta acestei linii de securitate.

Dar pe de alta parte, Romania trebuie sa fie constienta de faptul ca UE este si o uniune de securitate, cu o politica de securitate si cu hotarirea de a dezvolta si o politica de aparare. Or, nu poti deveni membru UE fara sa accepti si sa participi fara rezerve la asta. Si este bine-venita participarea Romaniei la aceasta dimensiune europeana, chiar si acum, in faza de pre-aderare.

De exemplu, prin participarea continua in misiunea de mentinere a pacii din Bosnia, care din ianuarie 2005 a fost trecuta de la NATO in sarcina UE. Aceasta este acum cea mai importanta operatiune militara condusa sub responsabilitatea Uniunii Europene si salutam faptul ca Romania participa la ea.

Refuzul britanic = colapsul negocierilor

Germania este pe departe cel mai mare contributor la bugetul UE. Cancelarul Gerhard Schröder a incercat sa reduca pe viitor contributia germana, dar bugetul nu a fost oricum adoptat. Daca Marea Britanie, care detine acum presedintia Consiliului European va schimba prioritatile financiare ale Uniunii, va putea Germania sa negocieze mai ferm contributia sa?

La ultimul summit al Consiliului European, perspectiva financiara pentru anii 2007-2013 a fost problema majora. Aveti dreptate, Germania este pe departe cel mai mare contributor la bugetul european. Platim cu 8 miliarde de euro mai mult decit primim de la bugetul comunitar. Nu este adevarat ca vrem sa reducem contributia noastra la buget, vrem doar sa impiedicam ca ea sa creasca pe viitor.

Nu sintem in masura sa suportam o crestere a contributiei. S-au dus vremurile in care puteai sa stabilesti politici europene si sa te bazezi pe fonduri germane sa

le finanteze. Aceasta epoca s-a incheiat. Cresterea economica din Germania in ultimii ani nu a fost atit de dinamica pe cit am fi dorit. Este regretabil, noi sintem primii care o sa regrete acest lucru, dar asta e. Am fost chiar criticati ca deficitul nostru bugetar este prea mare, dar o parte din acest deficit o constituie tocmai aceste 8 miliarde de euro contributie neta la programele europene.

In timpul ultimului Consiliu European, presedintia luxemburgheza a facut eforturi enorme pentru ca participantii sa accepte un compromis si, in pofida problemelor pe care le avem si pe care le-am descris noi am fost de acord, cancelarul Schröder a acceptat ca noi sa cedam.

Dar negocierile au esuat din cauza pozitiei britanice care nu a acceptat nici o modificare la sistemul asa-numitului rabat britanic. In ultima faza a negocierilor, problema era doar ca Marea Britanie sa accepte ca macar cele 10 noi state membre, plus Romania si Bulgaria, sa nu fie nevoite sa contribuie la rabatul britanic.

Aceasta a fost singura concesie ceruta Marii Britanii in ultima faza a negocierilor, si Marea Britanie a refuzat sa faca pina si aceasta mica miscare. Acesta a fost de altfel motivul principal pentru colapsul negocierilor. Acum ii uram succes guvernului britanic.

„Marea Britanie nu are o propunere concreta“

Credeti ca solutia britanica va fi acceptata in aceste sase luni sau vom fi nevoiti sa asteptam presedintia austriaca pentru a gasi o solutie la criza europeana?

Nu stiu despre ce solutie britanica vorbiti. Marea Britanie nu a facut inca vreo propunere concreta. Au spus ca nu accepta nici o modificare la rabatul britanic decit daca se schimba complet modul de finantare a politicii agricole comunitare.

Dar ca sa intelegeti asta, trebuie sa stiti ca in 2002 cei 15 membri ai UE de atunci au ajuns la un acord cu privire la planificarea cheltuielilor agricole pentru anii 2005-2013, inclusiv perioada despre care vorbim. Iar Marea Britanie a acceptat atunci acest acord. Esenta acestui acord din 2002 era ca va urma o scadere a cheltuielilor agricole, desi urmau sa adere cele 10 noi state membre.

Cu alte cuvinte, tortul urma sa fie mai mic, iar feliile impartite nu la 15, ci la 25 de tari. Aceasta a fost una dintre conditiile de baza pentru succesul negocierilor sau al aderarii celor 10 noi state membre. Singura chestiune care a ramas deschisa era legata de finantarile agricole pentru Romania si Bulgaria, pentru ca atunci nu se stia inca data aderarii celor doua tari.

Si chiar si in aceasta privinta, francezii, care desigur ca profita mult de finantarile agricole, au acceptat ca 4/5 din cheltuielile pentru Romania si Bulgaria sa fie acoperite de bugetul „inghetat“, ceea ce insemna mai putin pentru ei si pentru celelalte tari. •

• „Romania trebuie sa rezolve situatia agricultorilor de subzistenta“

Este atit de multa informatie falsa in media despre cheltuielile agricole! Partea pe care o ocupa aceste cheltuieli din bugetul UE a scazut de la 80%, acum 20 de ani, la 40% azi. Politica agricola a UE a suferit modificari uriase. Din cele aproximativ 40-45 de miliarde de euro pentru agricultura, din ce in ce mai mult se atribuie fonduri pentru dezvoltarea rurala.

Vedeti acum in Romania lucrari publice de introducere a apei la sate sub sigla „Finantat de SAPARD“. Pe viitor, va scrie „Finantat de Fondul pentru Dezvoltare Rurala“. Am introdus „platile directe“, unde toate tarile s-au luptat sa prinda fonduri care au ajutat fermierii sa subziste. Prin urmare, este complet gresit sa compari cheltuielile agricole cu cele de educatie.

Educatia si cercetarea sint subiecte ale politicii nationale.

Cum comentati afirmatia britanicilor care sustin ca agricultura nu este un domeniu de viitor?

Eu cred ca, pe viitor, europenii vor sa manince si vor o mincare sanatoasa. Mai cred ca viitorul UE inseamna si sa avem un mediu rural care sa contribuie la prosperitatea cetatenilor. Aceasta este o parte din obiectivele politicii UE. Cu atit mai mult pentru tara dvs., cred ca problema dvs. este dezvoltarea rurala.

Romania are toti acesti agricultori de subzistenta si aceasta va fi una dintre provocari, sper ca veti reusi sa rezolvati situatia. Desigur, mai sint si unii politicieni care pledeaza pentru renationalizarea politicii agricole, ca sa nu mai fie problema UE. In acest ultim caz, va urez mult, mult noroc.

Marius Draghici, Valentina Pop



















62 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi