Romania dispune de teren agricol de buna calitate, pare a avea suficiente animale, dar statisticile arata ca exportam sfios si importam masiv carne si produse alimentare. De vina ar fi si lipsa de faima a marcilor romanesti de produse alimentare. In practica, nu reusim sa respectam standardele europene, ceea ce reduce simtitor cererea de produse romanesti pe aceste piete.
De altfel, in prima jumatate a acestui an, Romania a exportat mai mult animale vii, importand in schimb carne transata. Motivul: doar 80 din cele peste 1.300 de unitati alimentare de procesare, cam 6% din total, indeplinesc normele impuse de Uniunea Europeana.
Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) estimeaza ca, pana la data aderarii, sapte din zece firme (70%) din industria alimentara nu au sanse mari de a se adapta standardelor europene. Potrivit calculelor veterinarilor, un sfert din firme se vor conforma cerintelor UE.
"Majoritatea firmelor indeplinesc deja standardele de calitate, problema de adaptare o au intreprinderile mici", a spus Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. Pentru a putea echilibra balanta comerciala cu produse agroalimentare, Romania ar trebui sa isi dezvolte unitatile de procesare. Astfel, exporturile de animale vii si importurile de carne transata si de lapte vor scadea.
Daca produsele romanesti ar beneficia si de o imagine mai buna in exterior este de asteptat ca vor creste si exporturile de produse agroalimentare prelucrate. Imaginea alimentelor produse in tara noastra depinde insa de standardele de calitate pe care acestea le detin.
Iar, in prezent, situatia este destul de dramatica: doar 6% dintre unitati indeplinesc criteriile UE, iar alte 24% se afla pe drumul cel bun, cu sanse de a se califica pana la data integrarii. In schimb ANSVSA se asteapta ca nu mai putin de 70% din societatile procesatoare (930 de unitati) sa nu indeplineasca cerintele la data aderarii.
"Situatia nu este noua, ea s-a perpetuat in ultimii 15 ani. Actualul guvern a facut tot ce a putut pentru a stopa exportul de animale vii, si de a aduce valoare adaugata in tara. Avem probleme in special cu exportul de bovine. Totul depinde de investitiile in tehnologie, in abatoare", ne-a declarat ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur.
In pofida legislatiei favorabile agriculturii promovate de actualul Guvern, care a facilitat, prin legea creditului pentru investitii in agricultura, prin Fondul de garantare rurala si prin posibilitatea garantarii co-finantarii SAPARD prin investitia viitoare, accesul la finantarea europeana, putini au fost cei care au depus actele in vederea obtinerii de bani necesari dezvoltarii abatoarelor.
"Din cele 930 de unitati, 5% au reusit sau vor reusi sa treaca in categoriile superioare, iar la 30 iunie 2006, aceasta categorie care nu se incadreaza in cerintele europene va fi eliminata. Pana la acea data ele sunt monitorizate permanent", a mai spus directorul ANSAVSA, Gabriel Predoi.
Conditiile ANSAVSA indreptate spre producatorii de alimente au fost integrate intr-un pachet legislativ, care va fi discutat in parlament saptamana aceasta. Actul normativ reglementeaza responsabilitatea producatorilor din domeniul alimentelor, care "trebuie sa asigure conditii de lucru igienice, prevenirea contaminarii incrucisate si un produs final sigur".
Totodata ANSAVSA a publicat un "Ghid de bune practici pentru siguranta alimentelor" si un Ghid de bune practici in agricultura".
Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, "faptul ca unele marfuri si activitati sunt considerate ca nearmonizate nu inseamna ca nu exista standarde de calitate pentru aceste marfuri, ci doar ca , in aceasta etapa, standardele de calitate romanesti nu se ridica la nivelul standardelor de calitate ale UE".
Cel mai bun exemplu este in acest sens, sectorul laptelui si produselor lactate. Din cauza faptului ca majoritatea animalelor este crescuta in gospodarii mici, care produc mai mult pentru autoconsum, acest sector este extrem de dificil de armonizat.
Totusi, marile fabrici de lactate (unele finantate cu capital strain) si-au instalat cu cheltuieli proprii tancuri de lapte si facilitati de refrigerare in multe sate. Aceste centre de colectare primesc lapte materie prima de la micii producatori in mod organizat, utilizand echipamente moderne si respectand cerintele de igiena standard.
Totusi aceste standarde inca nu se ridica la nivelul standardelor UE, iar sectorul lactatelor inca este considerat ca fiind nearmonizat, sustine Banca Mondiala.
Marea problema a domeniului agroalimentar este reprezentata de rezistenta la schimbare a producatorilor interni, care, de cele mai multe ori, din lipsa de bani, nu se arata interesati de asigurarea unui standard de calitate european al produselor.
Potrivit unei cercetari de piata, mai mult de 40% din producatorii din industria alimentara nu sunt interesati de obtinerea unui certificat de calitate europeanin certificarea ISO 9000.
