Autostrazile se incurca in balbaielile politice

de Iohanna Onaca Purdea     Jurnalul National
Vineri, 26 august 2005, 0:00


Romania ar putea fi exclusa de pe traseul unui important coridor rutier pan-european. Vina pentru retragerea sustinerii europene pentru constructia autostrazii Nadlac-Constanta nu o poarta UE, ci guvernele romanesti de pana acum, se arata intr-un raport al Societatii Academice Romane (SAR).

Romania ar putea pierde autostrada care face parte din coridorul IV pan-european din cauza tergiversarii lucrarilor si a balbaielilor politice ale guvernelor de pana acum, se arata in raportul SAR.

"Europa ne-a facut o concesie in 1996 acceptand o varianta de autostrada avantajoasa pentru Romania, dar noi ne-am culcat pe o ureche timp de zece ani", argumenteaza Sorin Ionita, presedintele Societatii Academice Romane.

CONCESIE. Celebrul deja culoar IV nu era prevazut initial sa traverseze Romania pe traseul actual, ci doar s-o intersecteze intre Timisoara si Turnu Severin-Calafat. Actualul traseu al coridorului, care traverseaza tara noastra de la Nadlac la Constanta, este o concesie facuta Romaniei.

"Cea mai buna ruta intre Europa Centrala si Balcani (Turcia, Grecia, Bulgaria) este culoarul X prin Belgrad-Niö-Sofia, cel despre care se vorbeste din nou astazi ca o alternativa la ruta prin Romania, avand avantajele ca este mai scurt si ca exista deja autostrazi pe o buna parte din lungimea sa", se arata in studiul SAR.

Insa razboiul din fosta Iugoslavie si instabilitatea din Serbia au facut acest drum inabordabil in anii ’90. Astfel, Romania a avut de castigat, culoarul IV fiind inclus in proiectele finantate de UE. In plus, in 1996 s-a acceptat ca traseul IV sa aiba o ramura suplimentara catre Bucuresti si Constanta, care insa nu prezinta mare interes pentru Europa.

Pentru Romania insa, aceasta autostrada este una cruciala, iar oficialii romani s-au luptat foarte mult in anii ’90 pentru a o avea.

POTICNELI. Proiectul care astazi reprezinta "prioritatea zero" a autoritatilor de la Bucuresti a stagnat timp de zece ani. Pana in momentul receptionarii fondurilor europene pentru a demara constructia autostrazii, la nivel national trebuiau finalizate, din resurse interne, studiile de prefezabilitate si fezabilitate, consultari publice cu comunitatile, exproprieri de terenuri.

"In ciuda presiunilor discrete de la Bruxelles si chiar a unor semne de nervozitate manifestate uneori de oficialii europeni, care ne presau sa trecem finalmente la treaba, guvernele romanesti care s-au succedat de atunci s-au multumit cu succesul diplomatic de a avea o linie trasata cu carioca pe harta", se arata in raportul SAR.

CE S-A FACUT. Portiunea romaneasca a culoarului IV, pe traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta, insumeaza 1.366 kilometri, incluzand variantele ocolitoare pentru marile orase de pe traseu. Pana in prezent au fost date in folosinta tronsoanele Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Drajna, adica circa 200 de kilometri.

Alte doua tronsoane mai scurte (Drajna-Cernavoda) au fost incluse ca proiect ISPA in 2000 (96 mil. euro, din care 72 mil. euro ii da UE) si ar fi trebuit terminate anul acesta, dar s-au cerut prelungiri pana in 2009. "Desi aceasta era portiunea cea mai usoara pe un traseu de autostrada, avem deja un decalaj de patru ani in executie", constata SAR.

Autorii raportului considera ca lucrarile la autostrada nu se vor incheia in exercitiul bugetar european 2007-2013. "Daca accederea Romaniei se amana cu un an, programele pregatite deja se vor decala in mod imprevizibil, pentru ca vom pierde fondurile structurale aferente anului 2007 (aproximativ 2,4 miliarde euro, din care in jur de 600 mil.

euro doar pentru infrastructura nationala si regionala de transport)", se mai arata in raport.

AUTOSTRADA CU BUCLE, O GAFA. Autostrada Nadlac-Constanta este un exemplu de "slaba guvernare" si "proasta practica" deoarece traseul actual este mai lung cu 35 de kilometri fata de cel stabilit initial.

Fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea a acceptat ca autostrada spre Nadlac sa descrie o linie sinuoasa prin Banat, "servind" astfel si Aradul si Timisoara, in loc sa mearga drept de la Deva catre Arad. La pretul mediu de 8 milioane euro/km, cei 35 de km suplimentari echivaleaza cu intregul buget anual pentru intretinerea drumurilor publice in Romania, apreciaza SAR.

In plus, Romania a mai facut o greseala, angajandu-se in paralel in construirea autostrazii Brasov-Bors, pe care trebuie sa o finanteze. Acest proiect nu este cuprins in strategiile europene, pentru care nu avem bani si care nu se conecteaza cu reteaua maghiara de autostrazi.

PROMISIUNI. Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, este foarte optimist si spera ca pana in 2010, cel tarziu 2011, sa se finalizeze constructia a 826 de kilometri din coridorul IV. Asta in ciuda semnalelor venite recent de la Bruxelles, care ne dau de inteles ca politica europeana de infrastructura rutiera tinde sa se schimbe si Romania sa fie ocolita de coridorul european.

"Prioritatea zero a ministerului pe care il conduc este coridorul IV. Acesta a fost negociat cu Uniunea Europeana, se regaseste in anexa Tratatului de Aderare si este asumat de Romania si UE", a declarat recent Gheorghe Dobre. El a anuntat ca in acest an se vor semna contractele de creditare pentru portiunea Cernavoda–Constanta, cu BEI, si pentru bypassul din aceasta zona, cu BERD.

Valoarea totala a celor circa 800 de kilometri care mai trebuie construiti din coridorul IV se ridica la 4,75 miliarde de euro. In ceea ce priveste cealalta autostrada, lucrurile stagneaza deoarece contractul cu Bechtel se renegociaza. "Am solicitat sa se intre in legalitate cu plata avansului si scrisoarea de garantie. Eu nu voi ceda la aceasta parte legala.

Autostrada Transilvania se face pe banii cetateanului, asa ca voi negocia la sange acest contract", a declarat ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre.



















96 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă