Inundatiile din acest an ne-au provocat daune estimate la peste 2,1% din PIB. Pe romaneste, s-au dus pe apa sambetei 1,5 miliarde euro. 300 de milioane de euro, reprezentand o cincime din aceste costuri, ar putea fi asigurati de Uniunea Europeana prin fonduri nerambursabile.

Romania dispune de trei surse externe de finantare pentru acoperirea pagubelor generate de inundatii: accesarea Fondului de Solidaritate al Uniunii, realocari sau suplimentari ale fondurilor de pre-aderare si credite oferite de institutiile financiare internationale.

Prima sursa de finantare, nerambursabila, este aplicatia pentru mobilizarea Fondului de Solidaritate al UE. Pana acum, Romania a depus doua cereri pentru accesarea acestui fond, in contul pagubelor provocate de primele doua valuri de inundatii.

Banii sunt destinati acoperirii cheltuielilor cu remedierea infrastructurii de urgenta, in vederea revenirii la conditiile normale de viata, ne-a declarat ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar, Cristian David.

Aceste fonduri nu pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de Romania cu refacerea caselor, a drumurilor sau a cailor ferate, ci pentru reabilitarea retelelor de curent electric, de apa sau a utilitatilor publice care afecteaza nivelul minim de viata.

Uniunea accepta accesarea FSUE numai daca volumul pagubelor inregistrate in cazul unei calamitati depaseste 0,6% din Produsul Intern Brut al statului care efectueaza cererea. In cazul Romaniei, este luat in calcul nivelul PIB-ului realizat in 2003, de 50,3 miliarde euro, certificat de Eurostat.

Procedura UE prevede ca se deconteaza cheltuielile efectuate de un stat in procent de 2,5% daca valoarea totala a daunelor este mai mica de 302 milioane euro, si de 6% pentru ce depaseste aceasta valoare.

In cadrul primei aplicatii, Romania, cu pagube de 488 milioane euro, a solicitat un ajutor in valoare totala de 18,66 milioane euro. Suma pagubelor este deja recunoscuta. Acum urmeaza andorsarea cererii de catre Consiliul European, care ia act de solicitarea Comisiei de modificare a bugetului. Ulti-mul pas este ratificarea solicitarii de catre Parlamentul European.

A doua cerere, trimisa Comisiei Europene pe data de 11 septembrie, a vizat valul de inundatii din iulie-august, cand suma pagubelor a fost evaluata la 1,049 miliarde euro. In contul acestor daune, Romania a solicitat o finantare totala de 52,37 milioane euro.

Realocari din fondurile de pre-aderare

A doua mare sursa de finantare o reprezinta cele trei fonduri de pre-aderare: PHARE (pentru infrastructura medie), ISPA (infrastructura mare) si SAPARD (infrastructura rurala).

Daca prin Fondul de Solidaritate ajutorul acordat functioneaza ca un fel de decont pentru cheltuielile efectuate de Romania, la fondurile de pre-aderare banii sunt alocati pe proiecte, cu respectarea tuturor procedurilor stabilite de Uniune in astfel de cazuri.

Prin PHARE vom obtine in total 30 de milioane euro, in contul economiilor realizate de tara noastra pe componenta din 2003, in valoare de 5,5 milioane, si al suplimentarii acordate recent de comisarul pentru extindere Olli Rehn, in suma de 24,5 milioane euro, pe componenta 2004. La ISPA dispunem de 34 milioane euro, rezultati din economiile realizate in derularea programelor convenite cu UE.

220 milioane euro prin SAPARD

Cristian David afirma ca realocarile de fonduri nu vor afecta obiectivele celor trei programe de pre-aderare. Singura realocare se va face in cadrul programului SAPARD, prin transferarea fondurilor neutilizate pana acum in contul masurii 2.1, care vizeaza infrastructura. „Nu este o mare problema pentru ca noi avem masuri pe care nu vom putea cheltui toate fondurile.

De exemplu, pentru sectorul piscicol, banii alocati depasesc capacitatea interna, in conditiile in care noi nu avem un sector piscicol bine dezvoltat", explica ministrul. Deocamdata, la SAPARD s-a aprobat schimbarea destinatiei pentru 50 milioane euro, iar Romania a mai cerut o suplimentare de 170 milioane euro. „Suma care va fi aprobata este inca in discutii.

Daca mergem pe valoarea optimista, vom obtine la acest capitol 220 milioane euro, dar asteptam o decizie a comisarului european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel", precizeaza Cristian David.

Imprumuturile cresc deficitul

Cea de-a treia sursa de finantare externa pentru inlaturarea pagubelor produse de inundatii o constituie imprumuturile de la finantatorii internationali. Acesti bani insa nu mai sunt nerambursabili, ci trebuie returnati cu dobanda, motiv pentru care autoritatile romane nu se prea grabesc sa contracteze astfel de fonduri.

„Imprumuturile sunt toate sub semnul intrebarii, pentru ca ele se duc pe deficit, iar daca noi avem resurse la bugetul de stat, putem acoperi cheltuielile din fonduri interne. Pe primele sase luni avem excedent bugetar si, atata vreme cat avem excedent, nu avem de ce sa ne imprumutam pe extern si sa platim costul dobanzilor, chiar reduse.

In plus, lucrarile pe infrastructura mare, drumuri, poduri, vor dura, si atunci nu are rost sa iei banii acum si sa intre pe deficitul bugetar din 2005", subliniaza Cristian David.

Pana acum, Banca Europeana de Investitii si-a anuntat disponibilitatea de a acorda Romaniei, printr-o procedura de urgenta, imprumuturi de 600 milioane euro, pe o perioada de 30 de ani.

Si Banca Mondiala a pus la dispozitie, tot in regim de urgenta, 33 milioane dolari pentru refacerea infrastructurii rutiere distruse si a lucrari-lor de protectie impotriva inundatiilor, iar Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a aprobat un credit de 60 milioane euro.

Primii bani, in decembrie

Guvernul vizeaza includerea celor doua aplicatii pentru Fondul de Solidaritate intr-un pachet unitar care va fi supus aprobarii Consiliului si Parlamentului European la proxima propunere de amendare bugetara. In acest fel, Romania ar putea avea acces intr-un termen mai scurt la FSUE.

„Dupa parerea mea, in cel mai fericit caz vom primi acesti bani in noiembrie-decembrie 2005", spune ministrul Cristian David. Cheltuirea banilor din fondurile structurale nu va crea probleme, intrucat o buna parte din proiecte sunt deja pregatite iar cofinantarea era cuprinsa in bugetul pe 2005.

David sustine ca inundatiile din 2005 nu vor afecta sensibil cresterea economica preconizata pentru acest an. „Infrastructura afectata se recupereaza. Nu cred ca rezultatele indicatorilor macroeconomici de performanta vor fi afectati.

Calamitatile naturale incetinesc fenomenul economic, dar imediat dupa aceea apar investitiile, care antreneaza la randul lor alte componente de dezvoltare", sustine ministrul.