Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, cele mai multe tari in tranzitie din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica se confrunta cu o criza a oportunitatilor de angajare. Un exemplu este Romania, unde un procent enorm de locuitori sint angajati in agricultura de subzistenta.
Intitulat Dezvoltarea oportunitatilor de angajare in Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, raportul face o analiza a pietei muncii din 27 de tari in tranzitie inca de la prabusirea comunismului, in urma cu 15 ani.
Acesta ofera raspunsuri la trei seturi majore de intrebari: In ce mod a afectat transformarea economica piata muncii? Cat de mult au progresat tarile si care sunt obstacolele care stau in calea crearii de locuri de munca mai numeroase si mai bune? Care sunt politicile care pot promova crearea de locuri de munca?
In pofida succesului economic inregistrat in regiune in ceea ce priveste trecerea de la planificarea centralizata la piata libera, intr-un domeniu major s-au inregistrat rezultate nesimnificative – acela al crearii de locuri de munca productive.
"Daca nu se amelioreaza perspectiva angajarilor, reducerea substantiala a saraciei care s-a inregistrat in regiune in anul 1998 ar putea intra intr-o perioada de stagnare, fapt ce ar putea submina sprijinul politic pentru reforme," avertizeaza Arup Banerji, care a coordonat raportul si este director de sector in cadrul Departamentului pentru Economii de Dezvoltare Umana al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala (ECA).
"Chiar daca s-a prevazut un anumit nivel de somaj datorat tranzitiei, surpriza consta in persistenta acestuia," explica Jan Rutkowski, economist senior in cadrul ECA si coautor al studiului.
"Numerosi muncitori disponibilizati datorita transformarilor structurale nu au reusit sa-si gaseasca noi locuri de munca si foarte putini altii fie au ramas fara locuri de munca timp de peste un an, fie sunt angajati in locuri de munca ce au o productivitate scazuta.
In unele dintre noile state membre ale Uniunii Europene, precum si in unele dintre tarile candidate la aderare, rata somajului tinde sa fie de doua cifre.
In tarile din cadrul Comunitatii Statelor Independente, problema locurilor de munca sta mai mult in calitatea acestora – sunt mai putin productive si nu sunt remunerate la fel de bine," explica Stefano Scarpetta, coautor al raportului, consultant in domeniul pietei muncii si economist senior al Vicepresedintiei Bancii Mondiale pentru Dezvoltare Umana si Protectie Sociala.
Raportul indeamna tarile sa-si dezvolte mediile de investitii intr-o maniera care sa stimuleze companiile sa investeasca si sa creeze locuri de munca productive. De asemenea, acesta cere masuri care sa diminueze costurile mobilitatii fortei de munca prin dezvoltarea pietelor imobiliare si ipotecare, precum si prin sporirea accesului la oportunitati de educatie pe toata durata vietii.
Prin intermediul unei inregistrari a unui sondaj efectuat in randul a peste 4,000 de patroni si manageri de firme, autorii analizeaza factorii care stimuleaza sau descurajeaza companiile sa faca investitii si angajari. Instabilitatea economica si politica, impozitele mari si justitia ineficienta sunt considerate a fi factorii cheie care sufoca activitatea antreprenoriala.
Recomandari sub-regionale specifice
Pentru a crea locuri de munca mai numeroase si mai bune, guvernele si companiile din sub-regiuni trebuie sa ia urmatoarele masuri, adaptate la conditiile specifice fiecarei tari:
In Europa Centrala si de Est, pentru a adresa problema ratei inalte a somajului, trebuie depuse eforturi mai mari pentru ameliorarea conditiilor mediului de investitii, in pofida progreselor inregistrate in ultima vreme. Este esential sa se reduca costurile pentru infiintarea unei afaceri noi, sa se simplifice inregistrarea proprietatii si sa se dezvolte executarea contractelor.
Se impun de asemenea reforme ale sistemului de pensii si asigurari sociale, ca o modalitate de diminuare a impozitelor pe salarii.
In Europa de Sud-Est, trebuie sa se ia masuri pentru a reduce barierele administrative si pentru a diminua impozitele pe piata muncii, cel din urma aspect trebuind sa fie adresat in combinatie cu reformarea sistemului de pensii si asigurari sociale.
In afara de aceasta, statele trebuie sa desfasoare reforme institutionale si ale cadrului de reglementare, astfel incat sa dezvolte o piata a muncii flexibila, unde drepturile fundamentale ale angajatilor sunt protejate efectiv, insa unde angajatorii nu sunt constransi abuziv sa-si ajusteze numarul si calificarea fortei lor de munca.
In tarile cu venit mediu din Comunitatea Statelor Independente (precum Kazakhstan, Rusia si Ucraina), rata somajului este mai redusa insa numarul angajarilor sub nivelul calificarii profesionale este mare, deoarece numeroase persoane ocupa locuri de munca avand o productivitate scazuta.
Reducerea barierelor administrative constituie o prioritate, ca si reglementarea raporturilor de munca si concentrarea asupra aplicarii standardelor de munca fundamentale.
De asemenea, daca ar putea fi dezvoltate strategii privind somajul, ar putea fi dezvoltate si alte programe care sa ii sprijina pe muncitorii disponibilizati si mai putini s-ar simti obligati sa ramana in locuri de munca lipsite de orice perspectiva pentru a supravietui.
In tarile cu venit mic din Comunitatea Statelor Independente, cele din Caucaz si Asia Centrala, mediul se caracterizeaza prin institutii subdezvoltate, guvernare slaba, si infrastructura care nu prezinta garantii. Printre recomandarile pentru aceasta sub-regiune se numara: dezvoltarea sustinuta a institutiilor economiei de piata si reducerea riscurilor asociate cu infiintarea de noi afaceri.
Tarile sarace din CSI trebuie de asemenea sa sporeasca siguranta infrastructurii publice, sa elimine barierele vamale si reglementarile comerciale impovaratoare si sa stimuleze investitiile in capitalul uman din regiunile agricole, de vreme ce locurile de munca s-au transferat in sectorul agricol.
