In 1893 doi veri, Theophile Bader si Alphonse Kahn, s-au decis sa
infiinteze un magazin de noutati vestimentare intr-o mica mercerie situata in unghiul facut de strada La Fayette si strada Chaussee d'Antin.
Chiar daca parea un pariu ambitios, dar lipsit de sanse reale, cel putin amplasarea era bine aleasa: in apropierea Operei si a marilor bulevarde, a Garii Saint-Lazare, pe atunci recent terminata si a magazinelor vecine, care atrageau in acest cartier atat parizieni cat si provinciali.
Foarte repede noul magazin a inceput sa atraga in principal femeile bogate si angajatele birourilor, dar si croitorese curioase de noile tendinte in moda sau femei de conditie mai modesta, mandre sa poata intra intr-un astfel de magazin.
In 1896, in urma succesului inregistrat, societatea a cumparat in
totalitate imobilul 1 de pe strada La Fayette, iar in 1905 cladirile cu
numerele 38, 40 si 42 de pe bulevardul Haussmann si cea de la numarul 15 de pe Chaussée d'Antin. Theophile Bader incredinteaza administrarea noilor achizitii lui Georges Chedanne, apoi lui Ferdinand Chanut.
Acesta isi pune tot talentul in sprijinul conceptului initial dezvoltat de Bader: un "bazar" de lux, unde abundenta si calitatea marfurilor sa atraga atentia cumparatorilor si sa impuna marca pe piata.
Bazarul de lux
Inaugurat cu mare pompa in octombrie 1912, magazinul s-a distins de la inceput prin rafinamentul interiorului cu cinci etaje, cupolei
impresionante, avand 33 de metri inaltime, alcatuita din vitralii,
incastrate intr-un suport metalic impodobit cu motive florale.
Balustradele etajelor inferioare, ornate cu modele de frunze, sunt
realizate de Louis Majorelle, care este si autorul scarilor magazinului.
Urmand ideea lui Bader intregul magazin este invaluit intr-o lumina aurie, care face marfa sa straluceasca si sa atraga.
In total, nu mai putin de 96 de raioane isi prezinta marfa cumparatorilor. Magazinul are si un salon de ceai, o biblioteca si un salon de coafura. In varful cladirii o terasa larga permite curiosilor sa priveasca Parisul si noul sau Turn Eiffel la acea vreme.
Astfel ar putea fi descrise Galeriile Lafayette - un ansamblu cel putin uluitor si diferit de magazinele mici, stramte si intunecoase din Paris. Inca de atunci ii atragea pe cei bogati, iar cei mai putin instariti se bucurau doar sa-l viziteze sau strangeau indelung pentru a-si cumpara ceva din Lafayette.
Vitrinele jucau la randul lor un rol important in punerea in scena,
trebuind sa starneasca toate dorintele si sa atraga cat mai multe
cumparatoare.
Celebrele galerii au rezistat, s-au extins, deschizandu-si reprezentante
si in alte tari, au trecut de perioada tulbure a celui de al doilea razboi
mondial si au parut sa renasca in anii '50. Iar vedetele nu le-au ocolit.
In 1950, cand Edith Piaf era vedeta preferata a Frantei si nu numai,
artista a acceptat sa cante la magazinul de pe Bulevardul Haussmann,
pentru a sarbatori pacea si viata pe care toti francezii o doreau
fericita. Bulevardul a fost blocat de multime, in timp ce Piaf interpreta
cantecele sale de succes " la Vie en rose", " l'Hymne à l'amour " sau " La plus belle histoire d'amour ".
Intre 1952-1956 sunt instalate primele ascensoare, se mai construiesc doua etaje.
Din 1953 Galeriile inaugureaza o noua idee comerciala lansand prima
dintr-o lunga serie de expozitii. Prima editie a avut ca subiect Italia.
Descoperirea unei tari, a traditiilor si felului de viata, a istoriei si
valorilor au facut ca acest gen de expozitii sa se bucure de un succes
nesperat.
Din 1958 are loc pentru prima data ceea ce se va numi "3J", trei zile
"diferite de celelalte", cand produse la moda si de o calitate
exceptionala sunt scoase la vanzare cu preturi reduse foarte mult. Totul pentru doar trei zile. Ideea a prins si a ramas, iar faima magazinului a continuat sa creasca.
Nu doar femeile erau rasfatate in cadrul La Fayette. In 1969 este deschis un nou magazin, rezervat exclusiv modei masculine, situat pe cealalta parte a strazii Mogador. Astfel a fost creat anasamblu Lafayette 1-2-3, primul exemplu de gen, care reuneste magazine, servicii, parcari si acces direct la metrou.
Moderne si celebre, Galeriile Lafayette nu au renuntat niciodata la
fidelitate pentru principiul de baza : moda si nouatatea.
La inceputul anilor '60 tinerii designeri au lansat ceea ce se va numi
"pret-a-porter" ridicand o bariera clara intre haute couture si
confectiile traditionale. Din acel moment Galeriile au sustinut noi
talente punandu-le la dispozitie mici buticuri in cadrul magazinului. Asa
s-a intamplat cu Sonia Rykiel, Daniel Hechter, Pierre Cardin, Cacharel, Yves Saint-Laurent, Dorothée Bis si multi altii.
Galeriile Lafayette au incercat - si au reusit - mereu sa justifice
sloganul care a marcat memoria colectiva - "In orice moment, se intampla ceva la Galeriile Lafayette".
