Avionul-inchisoare al CIA ar fi aterizat si in Romania

de     Ziua
Vineri, 4 noiembrie 2005, 0:00


Romania se regaseste pe lista statelor contactate de CIA in vederea infiintarii unor baze secrete de detentie pentru interogarea suspectilor Al-Queda, afirma Human Rights Watch.

Implicarea Bucurestilor in programul de detentie desfasurat de agentia americana de informatii in afara granitelor SUA rezulta in urma publicarii traseului de zbor al unei aeronave folosite de CIA la transportarea detinutilor suspectati de terorism. Printre escalele efectuate de aparatul de zbor Boeing 737 in ianuarie, anul trecut, figureaza si cele de pe aeroporturile din Capitala si Timisoara.

Urmand exemplul statelor asociate cu operatiunile CIA, autoritatile romane, in frunte cu Presedintia, neaga orice implicare. Peste ocean, Administratia Bush evita comentariile pe marginea dezvaluirilor din Washington Post, potrivit carora ar detine baze de detentie in strainatate, fara a nega, insa, explicit existenta acestora.

In replica, Opozitia democrata critica metodele "ŕ la Chile", in perioada Pinochet, ale Administratiei Bush. Comisia Europeana anunta anchetarea celor 25 de state membre ale UE in legatura cu afirmatiile aparute in publicatia americana. (D.E.)

SUA nu neaga existenta centrelor "negre"

Dezvaluirile recente ale Washington Post, potrivit carora ar detine centre secrete de detentie, cunoscute drept "locatii negre" in argoul oficialilor americani, in unele state est-europene, au fost intampinate in mod rezervat in SUA, Casa Alba, Departamentul de Justitie, Departamentul de Stat si CIA refuzand sa comenteze informatiile.

"Suntem implicati intr-un razboi impotriva terorismului si a militantilor islamici, care sunt hotarati sa atace America. Vom continua sa-i cautam pe liderii teroristi care incearca sa ne faca rau", a fost replica seaca a purtatorului de cuvant Scott McClellan, citat de Mediafax.

Mai generos in afirmatii, consilierul pentru Securitate Nationala al Casei Albe, Stephen Hadley, a admis implicit existenta inchisorilor de peste hotarele SUA, declarand ca situatiile de mentinere in detentie sunt in conformitate cu "valorile" americane. Presedintele George W. Bush "a dat asigurari ca Statele Unite nu practica tortura", a mai precizat Hadley in interventia sa.

In urma atentatelor comise la 11 septembrie 2001, la New York, SUA, de altfel semnatare ale Conventiei de la Geneva, au fost nevoite sa caute "modalitati de a aplica reglementarile internationale unui grup de indivizi care nu respecta nici o regula", a explicat, la randul sau, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Sean McCormack.

"In cursul ultimilor cinci ani, a avut loc o schimbare profunda si radicala a masurilor si valorilor morale ale tarii noastre", a declarat, miercuri, fostul presedinte american, Jimmy Carter, apreciind existenta centrelor de detentie patronate de CIA drept demonstrativa pentru "eforturile depuse de actuala Administratie in vederea schimbarii politicii duse pe parcursul intregii noastre

istorii". Washington Post a dezvaluit, miercuri, faptul ca SUA detin centre de detentie secrete, plasate in afara granitelor, in opt state, printre care Thailanda, Afganistan si unele democratii est-europene, ale caror nume nu au fost dezvaluite din motive de securitate.

Cei aproximativ 100 de detinuti aflati in cadrul acestor facilitati de detentie sunt, in marea majoritate, membri ai retelei teroriste Al-Queda, fiind impartiti in doua categorii, in functie de importanta lor in ierarhia organizatiei.

Potrivit publicatiei americane, sistemul de detentie administrat de CIA nu este cunoscut decat de un numar redus de responsabili americani de rang inalt, fiind instalat in statele gazda cu consimtamantul autoritatilor locale.


Democratii americani cer explicatii
Opozitia democrata din SUA a formulat critici aspre la adresa Administratiei si a solicitat investigatii suplimentare, dupa dezvaluirile din Washington Post referitoare la existenta, in strainatate, a unor centre secrete de detentie ale CIA, informeaza Mediafax. "Nu asta inseamna America.

Pare a fi mai mult Chile, sub conducerea fostului dictator Augusto Pinochet, sau Argentina condusa de junta", a apreciat congresmanul democrat Jim McGovern.

La randul sau, senatorul democrat Barbara Boxer a declarat ca intentioneaza sa discute cu membrii Comisiei pentru Informatii, condusa de republicani, pentru a afla daca acestia erau la curent cu informatiile publicate de cotidian, potrivit carora finantarea centrelor de detentie secrete ale CIA s-ar fi facut cu fonduri din bugetul alocat informatiilor, estimat la aproximatv 40 de miliarde de

dolari. La randul sau, congresmenul Ed Markey din Camera Reprezentantilor a propus interzicerea prevederii legale care a permis, in cazuri exceptionale, transferarea persoanelor suspectate de terorism in alte tari, pentru a fi interogate.

Daca informatiile din Washington Post sunt adevarate, atunci agentii americani sunt implicati in actiuni care, "in mod evident, ar fi ilegale", potrivit legislatiei americane in vigoare, a declarat fostul congresman Bob Carr. "Apar intrebari serioase cu privire la faptul ca ceea ce se intampla este contrar documentelor si tratatelor semnate de Statele Unite", a subliniat Carr.


UE vrea ancheta
"Locatiile negre", amplasate de CIA pe teritoriul unor state est-europene in vederea interogarii, prin metode neconventionale, a suspectilor de terorism afiliati Al-Queda, au provocat ingrijorare in randul oficialilor europeni, relateaza euobserver.com.

In pofida unei disocieri initiale, reflectata de afirmatia Inaltului reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, Javier Solana, potrivit careia programul CIA "nu are nimic a face" cu spatiul european, Comisia Europeana (CE) a anuntat, ieri, ca va verifica informatiile publicate, miercuri, in Washington Post, referitoare la faptul ca unele state din estul Europei ar

gazdui centre de detentie secrete, administrate si finantate de agentia americana de informatii. Guvernele din cele 25 de state membre ale Uniunii vor fi chestionate, la nivel neoficial, in legatura cu eventuala lor asociere cu reteaua de inchisori secrete, patronata de CIA, a confirmat purtatorul de cuvant al UE, Friso Roscam Abbing, implicarea CE. "Trebuie sa aflam ce se intampla de fapt.

Am auzit toti despre acest lucru, deci trebuie sa vedem daca informatiile pot fi confirmate", a adaugat acesta.

In cazul in care presupusa implicare a unor tari din UE va fi probata, "aceasta ar avea consecinte devastatoare pentru credibilitatea Uniunii in ceea ce priveste promovarea drepturilor omului si a statului de drept", a apreciat parlamentarul liberal britanic si, totodata, membru al Comisiei pentru libertati civile din cadrul Legislativului comunitar, Sarah Ludford, citat de euobserver.com.

"Daca drepturile omului sunt incalcate de o tara din UE sau de un stat candidat la aderare, atunci este vorba despre o problema a organizatiei", a declarat, la randul sau, europarlamentarul olandez Kathalijne Buitenweg, membru al aceleiasi comisii.


Dezmintiri pe banda
Contactate de oficialii americani, in urma cu aproximativ o luna, in vederea instalarii, pe teritoriul Cehiei, a unei facilitati de detentie unde aveau sa fie transferati prizonieri de la baza americana Guantanamo, Cuba, autoritatile de la Praga nu au raspuns favorabil solicitarii. "Au avut loc negocieri.

(Americanii, n.red.) au facut eforturi pentru a instala aici ceva de felul acesta, dar nu au reusit", afirma, miercuri, ministrul ceh de Interne, Frantisek Bublan, pentru Aktualne.cz, in urma publicarii, de catre Washington Post, a unor informatii potrivit carora CIA ar dispune de baze secrete de detentie, amplasate in unele state est-europene.

"Era vorba despre prizonieri concentrati la baza de la Guantanamo, a caror apartenenta la Al-Queda nu a fost dovedita", completa ministrul Bublan, precizand ca, in eventualitatea unui raspuns pozitiv din partea autoritatilor cehe, acestia ar fi urmat "sa fie integrati intr-un proces de azil".

Potrivit Aktualne.cz, demersurile oficialitatilor americane nu s-ar fi limitat doar la Cehia, soldandu-se cu rezultate favorabile in cazul altor state. In acest sens, autoritatile slovace au negat ca pe teritoriul tarii lor ar exista inchisori americane secrete.

"Nu exista nici un centru de detentie de acest gen in Slovacia", a intervenit, miercuri, purtatorul de cuvant al Ministerului Justitiei, Richard Fides, citat de Rompres. "CIA nu detine pe nimeni in tara noastra", a reluat ministrul slovac de Justitie, Daniel Lipsic, secondat de purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, Juraj Tomaga.

Ungaria a negat, la randul sau, faptul ca ar fi acceptat desfasurarea pe teritoriul sau a unui program de detentie patronat de agentia americana de informatii, seful serviciilor secrete ungare, Andras Toth, declarand, miercuri, ca Budapesta nu a fost contactata de SUA pentru a adaposti "inchisori secrete" destinate interogarii suspectilor de terorism.

"Cred ca intreaga idee este imposibila", a subliniat Toth. "In calitate de tara guvernata de lege, Ungaria nu ar gazdui niciodata un astfel de centru de detentie", a explicat acesta, preluat de Mediafax. Nominalizata de Washington Post drept una din tarile-gazda ale centrelor de detentie secrete administrate de CIA, Thailanda a negat, ieri, orice implicare.

"Nu avem centre de detentie, inchisori secrete si nimic de genul acesta", a precizat premierul Thaksin Shinawatra in cadrul unei conferinte de presa. Mai mult, oficialul thailandez a declarat ca singurul suspect terorist care a fost detinut in Thailanda a fost Hambali, un indonezian banuit ca ar fi fost reprezentantul Al-Queda in Asia de Sud-Est si lider al retelei extremiste Jemaah Islamiyah.

In prezent, Hambali se afla in custodia SUA, intr-o locatie secreta, a admis, totusi, premierul Shinawatra. La randul sau, Varsovia a intervenit, ieri, cu precizari, ministrul polonez de Externe, Tomasz Sklodowski, refuzand sa comenteze un subiect despre care nu stie nimic. (D.E.)


Misterul N313P
Human Rights Watch a ajuns la concluzia ca in Romania exista inchisori secrete folosite de CIA, dupa studierea documentelor de zbor ale unui avion Boeing 737, cu seria N313P, care, in 2003, ar fi aterizat la Constanta venind direct de la Kabul, sustine The Independent.

Ancheta organizatiei pentru drepturile omului s-a concentrat asupra documentelor de zbor ale aparatului Boeing 737, identificat ca fiind folosit de CIA pentru transportarea suspectilor de terorism in afara granitelor Statelor Unite.

De asemenea, pe 28 februarie 2005, revista americana Newsweek a publicat traseul de zbor al aceluiasi avion, printre escalele facute de aparat in ianuarie 2004 figurand si cele de pe aeroporturile din Timisoara si Bucuresti.

Conform planurilor de zbor, CIA a folosit un avion Boeing 737, cu indicativul N313P, in cadrul unui sistem strict secret care permite transportarea detinutilor in diverse baze de interogare din intreaga lume. Ieri, cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, citat de EU Observer afirma ca un avion-inchisoare al CIA a aterizat la baza aeriana de la Szymany, din nord-estul tarii, in august 2003.

Sursele citate sub acoperirea anonimatului de publicatia poloneza identifica avionul CIA ca fiind o aeronava Boeing 737 cu numarul N313P.


Fantoma
Avionul Boeing folosit de CIA pentru transportul detinutilor (N313P) a apartinut, pana de curand, firmei Premier Executive Transport Services din Massachusetts, SUA. El a fost preluat de Keeler and Tate Management si a fost rebotezat N4476S. Pe Internet, exista mai multe fotografii ale aeronavei (sub ambele indicative), din perioada 2003-2005, pe mai multe aeroporturi din lume.

Newsweek a obtinut informatii despre cursele avionului pentru perioada decembrie 2002 - 7 februarie 2005, printre escale numarandu-se, in decursul timpului, Libia - unde administratia americana a desfiintat programul nuclear secret al lui Muammar Kadhafi - si Iordania - unde ziarul israelian Haaretz afirma ca sunt detinuti membri ai conducerii Al-Queda.

La randul sau, CBS a dezvaluit ca a identificat mai mult de 600 de curse aeriene efectuate de avionul Boeing 737 (N313P) al CIA, afirma Mediafax. Printre sursele citate de CBS se numara si Michael Scheuer, fost angajat al centrului antiterorist al CIA, unde a creat unitatea specializata pentru urmarirea lui Osama Ben Laden.

El a declarat ca programul de transferare a suspectilor in afara tarii a fost creat in perioada administratiei Clinton, initial operatiunile fiind autorizate de Consiliul National de Securitate si de oficiali din Congres. Pentru aplicarea programului, a fost creata o flotila de avioane autorizate sa aterizeze la orice baza militara americana din lume.


600 de curse in 40 de tari
CBS a reusit sa identifice 600 de curse aeriene ale aparatului Boeing, efectuate in 40 de tari. Zborurile avioanelor CIA au sporit numeric semnificativ in timpul mandatului presedintelui George W. Bush, dupa 11 septembrie 2001.

Avioanele stationeaza la o baza din North Carolina, principalele destinatii fiind Iordania (30 de curse), Afganistan (19 curse), Maroc (17 curse), Irak (16 curse), dar si Egipt, Libia, Guantanamo. De asemenea, o destinatie care apare frecvent in jurnalele de bord ale avioanelor este Taskent, capitala Uzbekistanului, tara care are reputatia de a folosi tortura in inchisori.


Zborul din 2003
Folosindu-se de aceste informatii, HRW a descoperit ca, in septembrie 2003, avionul a efectuat o cursa directa de la Kabul la Szymany, aeroport situat in apropierea orasului polonez Szczytno, la nord de Varsovia, unde se afla si o baza de antrenament a serviciilor de informatii poloneze. De aici, avionul ar fi decolat direct spre baza aeriana Mihail Kogalniceanu, de langa Constanta.

In orice caz, in 2003, baza militara a fost folosita ca locatie temporara pentru mai mult de 3500 de militari americani care se indreptau spre Irak.

"Zborul de la Kabul, din septembrie 2003, a intervenit intr-o perioada in care noi obtinuseram informatii cu privire la transportarea mai multor detinuti-fantoma", a declarat Tom Malinowski, directorul HRW. "Altfel, e greu de imaginat de ce ar fi zburat acest avion acolo", a adaugat el. Pe parcursul anului 2004, avionul ar fi facut mai multe escale la baza Mihail Kogalniceanu.


Rutele din 2004
Potrivit Newsweek, avionul Boeing 737, avand indicativul N313P, a plecat din Washington in data de 16 ianuarie 2004, facand escale la Shannon, in Irlanda (17 ianuarie), la Larnaca, in Cipru (21 ianuarie) si la Sale, in Maroc (22 ianuarie).

Ulterior, aparatul a ajuns la Kabul si apoi la Alger (22 ianuarie), pentru ca in data de 23 ianuarie sa ajunga la Palma de Mallorca, de unde a plecat spre Skopje, in Macedonia. A doua zi, 24 ianuarie, avionul a decolat spre Bagdad si, in aceeasi zi, a ajuns din nou la Kabul.

In data de 25 ianuarie, avionul ar fi facut escala la Timisoara, ajungand a doua zi (26 ianurie) la Bucuresti, de unde a decolat spre Palma de Mallorca. La 28 ianuarie, avionul a plecat spre aeroportul Dulles din Washington. Revista afirma ca aceste dovezi demonstreaza existenta unui sistem penitenciar global nevazut, unde sunt interogate persoanele suspecte de terorism.

Conform unor date puse la dispozitie de autoritatile aeronautice europene, avionul Boeing 737 a aterizat la Skopje la 23 ianuarie 2004, venind din Mallorca si plecand in aceeasi noapte. Planul de zbor arata ca avionul a aterizat a doua zi la Bagdad, de unde a plecat la Kabul, in Afganistan, in data de 25 ianuarie.

Conform Administratiei Federale a Aviatiei, avionul era detinut, in acea perioada, de Premier Executive Transport Services, o fosta companie cu sediul in Massachusetts, despre care sursele Newsweek din cadrul serviciilor de informatii afirma ca ar fi putut fi o acoperire pentru CIA.

Dezvaluirile Newsweek au venit la aproape o luna dupa ce organizatia britanica "Institute for War and Peace Reporting" a relatat povestea unui cetatean german rapit de CIA la sfarsitul lui 2003, la Skopje.


Aeronava nu apare in documente
Misteriosul avion Boieng 737-7ET BBJ, cu numarul de imatriculare N313P, apartinand companiei Premier Executive Transport Services, nu apare oficial ca ar fi operat pe nici un aeroport din Romania.

Iulian Idolul, directorul general de la Aeroportul Traian Vuia din Timisoara, ne-a declarat ca in urma verificarilor facute in arhiva nu apare nici o mentiune ca vreun avion al companiei Premier Executive Transport Services ar fi operat anul trecut pe aeroportul din Timisoara. Acelasi raspuns a venit si din partea Aeroportului Henri Coanda (Otopeni).

Titus Cazacu, director in cadrul Aeroportului Mihail Kogalniceanu, a refuzat sa ne ofere orice amanut in legatura cu acest subiect.


Aterizare in regim special
Oricum, daca aeronava respectiva a aterizat vreodata pe vreun aeroport din Romania, mai mult ca sigur ca aceasta a operat in zona militara a aeroporturilor din Timisoara, Otopeni sau Kogalniceanu, avand un regim special.

In aceasta situatie, mai mult ca sigur au fost luate toate masurile ca prezenta ei sa nu fie evidentiata in documentele uzuale ale controlorilor de trafic sau ale bazelor aeriene respective. Este posibil ca acest avion sa figureze ca zbor special si in acest context el poate capata alt indicativ al zborului, precum si o alta inmatriculare a prezentei in zona de stationare. (Doru DRAGOMIR, Marius BATCA)


Oficialii romani infirma existenta centrelor de detentie


Adriana Saftoiu, consilier prezidential (Foto: Mediafax)
Consilierul prezidential Adriana Saftoiu a precizat ieri ca presedintele Traian Basescu s-a consultat cu institutiile statului, iar in urma acestor discutii nu sunt informatii privind existenta unor centre de detentie ale CIA in Romania.

Autoritatile romane au reactionat cu intarziere dupa dezvaluirile publicate in urma cu trei zile de Washington Post, desi majoritatea tarilor est-europene au dezmintit prompt informatiile.

Pana la declaratia purtatorului de cuvant al Presedintiei, oficialitatile romane au evitat sa dea un raspuns oficial in privinta informatiilor referitoare la existenta unor centre de detentie ale CIA in Romania. Exceptie a facut SRI care a precizat ca nu detine asemenea date. Ulterior, o declaratie similara a fost data si de catre reprezentantii SIE.

La randul sau, MApN a invitat ziaristii sa viziteze baza de la Mihail Kogalniceanu pentru a se convinge ca acolo nu exista si nici nu a existat un centru de detentie. De asemenea, MAI a declarat ca nu a pus la dispozitie baze, locatii sau locuri de detentie aflate in gestiunea sa pentru interogarea unor membri ai organizatiilor teroriste.



















76 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version