In ciuda a numeroase neajunsuri, sprijinul acordat de donatorii straini institutiilor de presa din Balcani a contribuit totusi la dezvoltarea acestui sector. La aceasta concluzie au ajuns doi experti occidentali, citati de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com).
In cursul ultimului deceniu, guvernele straine au oferit peste 250 milioane de euro in sprijinul proiectelor de dezvoltare a presei din Balcani, declara un expert occidental intr-un comentariu publicat de BIRN.
"Cum se intampla in toate activitatile de dezvoltare, au existat momente bune si momente rele", spune Yasha Lange, un consultant in dezvoltarea presei din Amsterdam. Insa, in ansamblu, a meritat, a adauga el.
Unele din neajunsuri sunt determinate de alegerea proiectelor sau a institutiilor si asociatiilor de presa. Donatorii, a afirmat Lange, "aleg cateodata propuneri care par sa ofere raspunsuri usoare la probleme foarte complexe".
Se pare ca finantarea infiintarii unor institutii diferite care sa concureze nu a fost cea mai buna alegere, intrucat nu toate au putut supravietui intr-un climat dificil.
"In mod special, banii au fost alocati pentru transformarea institutiilor de presa ale statului in organisme publice de presa fara a asigura o vointa politica suficienta care sa garanteze succesul acestei tranzitii", a mentionat Lange.
Per Byman, seful departamentului de asistenta umanitara al Agentiei suedeze de Cooperare pentru Dezvoltare Internationala, este de acord cu faptul ca fondurile donatorilor nu au fost intotdeauna bine orientate.
"Toate succesele de presa din Balcani sunt bazate pe organizatiile locale puternice de presa care au putut atrage fonduri straine prin strategii inventive si asumarea multor riscuri, atat financiare cat si politice", a scris expertul suedez -- care a supravegheat in trecut rolul agentiei in sprijinirea presei din Balcani – intr-un comentariu separat.
"Proiectele esuate sunt cele care au fost lansate sau promovate din afara, cu sprijin local putin sau inexistent".
In privinta sprijinului acordat pentru instruirea jurnalistilor, Lange crede ca donatorii au avut tendinta de "a cheltui prea mult pe instructie fara a crea institutii durabile" si de a finanta cursuri care nu corespund intotdeauna cu interesele industriei mediatice.
Desi cursurile de formare jurnalistica nu au ajutat, poate, la solutionarea tuturor problemelor structurale cu care se confrunta presa balcanica, acestea au contribuit la o mai buna constientizare a standardelor profesionale, au imbunatatit aptitudinile tehnice si au avut ca rezultat un management mai bun al anumitor institutii de presa, potrivit lui Lange.
"Nu am nici o indoiala ca sprijinul strain a contribuit la sustinerea institutiilor de presa prin curajul de a face cunoscute mai bine chestiuni care, desi nu sunt intotdeauna bine primite de audienta, au avut un impact direct asupra istoriei", a scris Lange.
La randul sau, Byman crede ca asistenta straina acordata sectorului de presa din Balcani trebuie sa se axeze pe viitor pe trei chestiuni.
Una dintre ele este sprijinirea organizatiilor "insarcinate cu monitorizarea organismelor publice de presa, legislatiei presei, libertatii presei, concentrarii dreptului de proprietate si a altor domenii conexe".
Donatorii trebuie de asemenea sa finanteze cursuri postuniversitare pentru jurnalistii din cadrul facultatilor sau centrelor vocationale din universitatile locale si sa se concentreze asupra "unui numar limitat de institutii de presa importante si responsabile".
"Sarcina noastra ca donatori este sa ne asiguram acum ca prevaleaza o anumita stabilitate", a declarat Byman. "Am putea oferi credite, daca acestea nu pot fi obtinute. Putem sprijini organizatiile de monitorizare pentru a supraveghea scena mediatica in ceea ce priveste opresiunea.
Putem continua sa imbunatatim legislatia si sa o adaptam la standardele europene. Dar nu mai putem interveni, denatura piata de presa libera care isi face incet aparitia si continua sa ne sprijinim favoritii".
