Decizia de a amana suspendarea negocierilor dintre Uniunea Europeana si autoritatile sirbe este doar o solutie pe termen scurt, care nu absolva Belgradul de obligatiile sale de a continua reformele politice si economice ca si predarea criminalilor de razboi. Un comentariu de Tanja Matic pentru Reteaua Balcanica de Investigatii Media.

Oficialii sarbi au rasuflat usurati la sfarsitul intalnirii cu reprezentantii Uniunii Europene ce a avut loc pe 27 februarie, sedinta in urma careia, contrar asteptarilor, a fost transmis un mesaj mai bland in ceea ce priveste predarea generalului Ratko Mladic.

Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn a avertizat ca autoritatile de la Bruxelles "vor intrerupe negocierile" cu Serbia si Muntenegru la inceputul lunii aprilie daca Mladic nu este predat Tribunalului pentru crime de razboi de la Haga pana la acea data. Negocierile Belgradului cu UE sunt programate sa reinceapa pe 5 aprilie.

Avand in vedere faptul ca oficialii sarbi se asteptau la suspendarea imediata a discutiilor, amanarea deciziei pentru mai mult de o luna a mai inlaturat o parte din presiunea externa exercitata asupra autoritatilor de la Belgrad.

Expertii locali spera ca guvernul va reusi sa isi indeplineasca obligatiile fata de Haga pina la acea data, temandu-se de posibile consecinte economice si politice ale unui esec in acest demers.

Decizia de a acorda Serbiei mai mult timp a fost luata in ciuda declaratiei procurorului-sef al tribunalului, Carla del Ponte, care afirmase ca relatiile de colaborare cu Serbia s-au deteriorat.

Cu o saptamana inaintea sedintei consiliului ministerial, presa sarba si cea internationala au anuntat, in mod eronat, arestarea generalului fugar. Guvernul sarb a negat prompt atat aceasta stire, cat si faptul ca ar fi avut loc negocieri secrete cu Mladic in vederea predarii acestuia.

Intre timp, tara se confrunta cu un scenariu posibil de reintoarcere intr-o izolare internationala cel putin partiala.

Iugoslavia a suportat sanctiunile impuse de catre ONU intre 1992 si 2000, an care a marcat prabusirea regimului lui Slobodan Milosevic. Contactele cu Uniunea Europeana au fost restabilite la putin timp dupa aceea.

In 2000, Iugoslavia a intrat in prima etapa a aderarii la Uniunea Europeana, Programul de Asistenta Comunitara pentru Reconstructie, Dezvoltare si Stabilizare, CARDS.

In ciuda esecului inregistrat de guvernele post-Milosevic de a rezolva problema Mladic, la inceputul anului 2005 Serbia a obtinut rezultate favorabile in urma unui studiu de fezabilitate al UE, in acest fel crescand sansele tarii de a obtine statutul de stat membru.

In afara de cazul Mladic, Serbia si-a consolidat legatura cu Haga, predand 14 suspecti de crime de razboi in urma unor actiuni care au atras laudele lumii intregi.

In luna noiembrie a anului trecut, Serbia a primit permisiunea de a trece la etapa urmatoare a procesului de aderare la Uniunea Europeana, respectiv Acordul de Stabilizare si Asociere, SAA.

Pe parcursul a doua runde de negocieri, axate indeosebi pe aspecte tehnice, Comisia Europeana a apreciat pozitiv pregatirea partii sarbe.

Recenta decizie a UE de a nu suspenda imediat discutiile cu Serbia si Muntenegru evidentiaza precautia autoritatilor de la Bruxelles, care nu doresc sa exagereze cu subiectul Mladic.

Eufemismul folosit in prezent la Bruxelles pentru a descrie eventuala amanare a discutiilor este „intrerupere" – ceea ce nu e decit un termen mai opac.

Christina Galak, purtator de cuvant al sefului de politica externa al UE, Javier Solana, a declarat ca „daca UE nu obtine cooperare deplina [din partea Serbiei] atunci discutiile vor fi intrerupte."

„Cooperarea deplina inseamna cooperare si liderii de la Belgrad stiu ca va fi greu sa mearga mai departe ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic," a continuat aceasta. „Procesul nu va putea continua daca nu constatam o cooperare deplina cu tribunalul."

Totusi, Galak a precizat ca eventuala suspendare ar putut fi doar de scurta durata. „Daca discutiile sunt intrerupte, se poate lua oricand decizia de a le relua... Aceasta situatie nu necesita neaparat o procedura de lunga durata."

Premierul adjunct al Serbiei, Miroljub Labus a declarat pentru agentia de stiri sarba B92 ca autoritatile de la Belgrad trebuie sa foloseasca acest timp suplimentar pe care l-a obtinut pentru a-si indeplini obligatiile.

„Ni s-a mai acordat putin timp pentru a arata si pentru a dovedi ca exista, intr-adevar, cooperare deplina cu Tribunalul de la Haga si depinde doar de noi sa profitam, sau nu, de acest lucru," a declarat acesta.

Labus a declarat ca „intrerupere" este o expresie diplomatica mai permisiva cu eventuale schimbari.

Comisarul pentru extindere Olli Rehn a declarat ca acordul de stabilizare si asociere al Serbiei ar putea fi semnat in aceasta toamna daca Serbia va coopera deplin cu Haga.

„Pe buna dreptate, Serbia este astazi intr-un moment de cumpana," a afirmat acesta la Bruxelles, adaugand: „Cred ca liderii sarbi vor fi destul de intelepti sa ia decizii clare care sa le asigure un viitor european."

Rehn si-a exprimat opinia potrivit careia disponibilitatea politica de a-l aresta pe Mladic exista in Serbia, insa le-a reamintit autoritatilor de la Belgrad ca trebuie sa dovedeasca faptul ca detin controlul efectiv asupra serviciilor armate si de securitate, servicii care se presupune ca l-au protejat pe Mladic in ultimul deceniu.

Totusi, unii experti din Serbia spun ca UE ar putea sa fi pierdut pozitia dominanta in cadrul negocierilor prin abordarea acestei atitudini ingaduitoare.

Miroslav Prokopijevic, reprezentant al Centrului pentru o Piata Libera, a declarat ca atitudinea indulgenta a Uniunii Europene ar putea avea efecte nedorite pentru autoritatile de la Bruxelles.

„Ma tem de situatii in care cineva din vest... foloseste eufemisme sau nu reuseste sa stabileasca o data precisa, lucru intotdeauna contraproductiv," a declarat Prokopijevic.

„Experienta ne invata ca autoritatile sarbe au rezultate bune doar atunci cand lucreaza sub presiune," a adaugat acesta.

Prokopijevic a continuat spunand ca daca un blocaj in problema Mladic ar intrerupe discutiile cu Uniunea Europeana, primele reactii negative in randurile investitorilor straini ar putea aparea inainte de luna aprilie. Mai departe, a adaugat acesta, ar fi posibila si o majorare a ratei inflatiei.

Si alti experti economici afirma ca intreruperea discutiilor cu UE ar reduce nivelul investitiilor straine, afectand bugetul, rezervele valutare, programele de creare de locuri de munca si nivelul salariilor. De asemenea, ar putea impiedica accesul Serbiei la imprumuturi favorabile.

Jela Bacovic, presedinte al departamentului pentru aderare la UE din Serbia si Muntenegru a afirmat ca o intrerupere scurta a discutiilor nu ar diminua prea mult investitiile. Totusi, a adaugat aceasta, o suspendare de lunga durata ar transmite „un mesaj foarte nefavorabil" potentialilor investitori straini.

Jelica Minic, directorul Miscarii Europene din Serbia, o organizatie non-guvernamentala, a afirmat: „In acest moment, Serbia este considerata a fi un loc bun pentru investitii in regiune. Uniunea Europeana s-a implicat deja in foarte mare masura in aceste discutii, la fel ca si guvernul sarb; nu exista cale de intoarcere."

Intreruperea procesului in acest moment ar provoca inconveniente, a continuat aceasta, deoarece ar afecta relatiile tarii cu creditorii sai, precum si rambursarea creditelor internationale si procesul de privatizare.

Unii observatori avertizeaza, de asemenea, ca suspendarea discutiilor cu UE ar fi in folosul fortelor anti-europene din Serbia, in special Partidului Radical Sarb, SRS.

Cel mai puternic partid de opozitie, radicalii din SRS, care detine aproape o treime din mandatele din parlamentul sarb, se opune categoric atat cooperarii cu Haga, cat si cu UE. De asemenea, partidul il declara pe Mladic erou national.

„Orice ‘stare de urgenta’ ar imbunatati considerabil situatia radicalilor," a declarat Jela Bacovic pentru Balkan Insight.

Guvernul de coalitie din Serbia, format din Partidul Democrat din Serbia, DSS, formatiunea reformista G17 Plus si Miscarea pentru Reinnoire a Serbiei, SPO, se bazeaza pe sustinerea socialistilor lui Milosevic pentru a ramane la putere, fiind, astfel, obisnuit sa faca unele compromisuri politice.

In orice caz, urmeaza o perioada turbulenta pentru guvern, avand in vedere probabila pierdere a provinciei Kosovo, pe care multi sarbi o venereaza ca fiind leagan al civilizatiei lor medievale.

O alta problema majora este posibila rupere a legaturii politice dintre Serbia si Muntenegru. Partenerul Serbiei in uniunea statala se indreapta cu pasi repezi catre un referendum pe marginea independentei, ce va avea loc in luna mai.

Astfel, guvernul sarb are o foarte mare nevoie de succese in domeniul aderarii la UE. „Guvernul a decis sa utilizeze cartea europeana ca pe un atu," a declarat Minic pentru Balkan Insight.

„Nu isi poate permite sa piarda acest atu, acum cand au loc negocierile cu Kosovo si Muntenegru. Mladic este un pret mai mic de platit decat orice altceva."

Tanja Matic este membru al Retelei Balcanice de Investigatii Media (BIRN) - Traducere de Lucian Gavril