Revista pe care tocmai o cititi a trecut o adevarata saptamana a patimilor. Nu ne plangem de mila si nici nu dorim sa atragem asupra noastra o simpatie nemeritata. Dar, cu siguranta, ceea ce ni s-a intamplat noua nu are voie sa se mai repete vreodata in presa romaneasca.
Daca sunteti un cititor fidel al revistei „Saptamana Financiara" si nu v-ati facut abonament inseamna ca lunea trecuta ati avut mari probleme in a ne gasi la chioscuri si pe tarabe. Din cauza difuzorului de presa Rodipet, care a gasit de cuviinta ca o ancheta despre patronul societatii, Hassan Awdi, nu trebuie citita de prea multa lume.
Aici intervin doua aspecte de mentionat. Primul: daca familia Awdi considera ca ancheta colegului meu Robert Veress este o minciuna sfruntata, trebuia sa ne dea in judecata. Faptul ca a sechestrat tirajul inseamna ca s-a temut de adevarurile scrise acolo si, pe cale de consecinta, a dorit sa minimalizeze efectul celor relatate de noi.
Al doilea: angajatii Rodipet nu au nicio vina in toata aceasta treaba murdara pentru ca ei nu au facut decat sa execute un ordin venit de sus si caruia nu-i puteau opune rezistenta, stiuta fiind atitudinea aroganta a familiei Awdi si profund inumana fata de angajati.
In treacat mentionez doar ca, dincolo de atitudinea occidentala a fratilor Hassan si Mehdi Awdi, clanul libanezilor cu cetatenie romana si americana ii mana pe romani la munca, exact ca pe vite, printr-un vechil cu numele de Bassam Istambouli (probabil ma va cauta direct sau prin intermediari, dar il asigur ca nu-i va reusi nicio tentativa de violenta verbala sau fizica), care urla din toti
rarunchii prin halele Rodipet ca el face fripturi, le arunca pe jos si angajatii romani le mananca de acolo!
Asta, veti spune, mai putin conteaza! Daca asa a vrut guvernul PSD, sa privatizeze Rodipetul cu familia Awdi - asta sa ne fi fost norocul. Dar, pe langa aceste aspecte care pot produce emotie, mai sunt si altele care nu doar pot, ci trebuie sa provoace reactii de tipul:
cercetare, ancheta, penalizari, chiar rezilierea contractului de privatizare, iar pentru demnitarii care au permis acele fapte (l-as mentiona in mod special pe fostul presedinte APAPS, Ovidiu Musetescu) chiar trimiterea acolo unde le este locul - undeva la racoare si fara parchet pe jos.
Va invit sa cititi (in paginile 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 9) despre cum a invins familia Awdi tranzitia din Romania! E un bun exemplu ca, la noi, au dat tunuri financiare doar cei mana in mana cu politicieni corupti, pe care sper ca istoria sa-i descrie exact asa cum au fost: meschini, hrapareti, inconstienti si cu o lipsa totala de iubire fata de poporul roman.
Consolarea mea ca jurnalist este ca, dupa o analiza serioasa, cu toate documentele pe masa, Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa a denuntat cenzura prin nedifuzare a revistei noastre si grava implicare in actul editorial comise de catre patronii Rodipet, ceea ce ne da puterea sa mergem mai departe cu dezvaluirile. Cititi si, va asigur, veti ramane inmarmuriti.
