Alexander Medvedev, presedintele Gazprom a semnat vineri la Bucuresti un contract de furnizare de gaze naturale catre Conef, ce prevede livrarea a 50 de miliarde de mc pe o perioada de 25 de ani.

In cadrul discutiilor pe care Medvedev le-a avut cu Ministrul Economiei, Codrut Seres, au fost analizate si aspecte legate de constructia conductei Nabucco, partea rusa fiind interesata in mod direct de acest proiect.

Oficialii Gazprom au semnat de asemenea un parteneriat cu Gaz de France privind constructia unui depozit de inmagazinare a gazelor naturale la Margineni in judetul Neamt.

Depozitul de la Roman-Margineni poate inmagazina un volum activ intre 600 de milioane si 2 miliarde de metri cubi de gaz, in conditiile unui stoc inactiv intre 500 de milioane si 1 miliard de metri cubi.

Amenajarea acestui depozit poate acoperi integral necesarul de gaze din zona de nord-est a Romaniei si poate asigura in acelasi timp o rezerva de capacitate pentru livrari suplimentare catre terti.

Efortul investitional estimat pentru finalizarea unui astfel de proiect se cifreaza intre 120 de milioane de euro, pentru un volum activ de 600 de milioane de metri cubi, si 258 de milioane de euro, pentru volumul activ maxim de 2 miliarde de metri cubi.

Rusii au de ce a se teme

Referitor la gazoductul Nabucco, Medvedev a precizat ca realizarea proiectului fara a lua in considerare compania rusa nu este posibila.

„Pentru ca acest proiect sa fie finalizat e nevoie de doua conditii: existenta unor resurse de gaz si o piata de desfacere. Noi indeplinim aceste conditii si este evident ca un asemenea proiect nu poate fi realizat fara implicarea Gazprom."

Catalin Dimofte, analist al pietei energetice, a declarat pentru Hotnews.ro ca Rusia are toate motivele sa fie ingrijorata de proiectul Nabucco.

"La sfarsitul anilor ’90, Gazprom a construit un gazoduct, Blue Stream, pe sub Marea Neagra ce urma sa furnizeze gaze Turciei. S-au investit foarte multi bani in acest proiect. Prin construirea conductei Nabucco, Turcia ar putea avea in acest fel alternativa la gazul rusesc"

Rusia si Turcia au semnat in 1998 un parteneriat ce prevedea furnizarea unei cantitati de 190 miliarde mc/an. Constructia Blue Stream a costat peste 3.5 miliarde de dolari si avea o capacitate de transport de 16 miliarde de metri cubi.

Intrarea in criza economica a Turciei a redus semnificativ capacitatea de absorbtie a cantitatilor livrate, proiectul Blue Stream fiind considerat un esec pentru parte rusa.

"Pe de alta parte Gazprom ar putea sa-si forteze intrarea in proiect prin anumite conditii pe care le poate pune in privinta interconectarii conductelor europene" a mai adaugat Dimofte.

"Nu cred ca Gazprom-ul poate fi eliminat de pe piata europeana. In lumea energetica se formeaza cartele. Probabil ca se va ajunge la o intelegere de genul <>. Pe de alta parte, rusii se pot oricand orienta catre China si alte state din Asia."

Despre Nabucco

Proiectul Nabucco isi propune furnizarea catre Europa occidentala a circa 25 de miliarde de metri cubi /an, fiecare dintre tarile tranzitate urmind sa primeasca cite 11 miliarde mc/an.

Proiectul, a carui constructie ar urma sa inceapa in 2008 si sa se finalizeze trei ani mai tirziu, ar costa circa 4,6 miliarde de euro.

In august 2005 cinci companii implicate in gazoductul Nabucco au semnat la Viena un acord de asociere care stabilea modul de cooperare a acestora in cadrul consortiului nou-format, numit „Nabucco Gas Pipeline International Ltd".

Cele cinci companii sint OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargaz (Bulgaria) si Botas (Turcia), adica societatile gaziere din tarile prin care va trece conducta.

Gazoductul, inclus in programul Trans European Network al Uniunii Europene, are o lungime de 2.841 km, fiecare dintre cele cinci companii fiind responsabila pentru constructia portiunii din tara de origine.

In Romania conducta ar urma sa se intinda pe 457 km, iar Transgaz (care detine 20% dintre actiunile consortiului, ca fiecare dintre celelalte patru companii) va trebui sa investeasca circa 800 de milioane de euro pentru finantarea acestei portiuni. Un procent de 30% din aceasta suma va fi investit din surse proprii, iar 70% din imprumuturi care ar putea beneficia de garantia statului.