De pe urma aderarii la UE ne vom alege cu multe lucruri bune, pe care le vom primi treptat si pe care nu le vom putea folosi in nume propriu - pentru ca majoritatea ne vor prinde bine tuturor, ca societate, si nu unuia sau altuia, ca indivizi. Alaturi de aceste lucruri bune vor veni si unele inutile, altele incolore si inodore, altele benigne sau aiuritoare sau prostesti de-a dreptul.

Cred ca la capitolul aiureli se afla si ideea casatoriilor intre persoane de acelasi sex - cu atit mai mult cu cit miza nu pare a fi una de ordin spiritual, ci reglementarea civil-financiara a cuplului; iar ideea ca aceste “familii” sa infieze copii mi se pare chiar si mai aiurita. Poate ca-s prea conservator, in liberalismul meu.

Nu neg ca m-as putea insela - mi s-a mai intimplat in viata de citeva ori. Sau poate ca am dreptate.

Eu voi da vina, pentru acest ghem de situatii, pe Ceausescu! Cum, n-are legatura? Ba are. Pentru ca in sistemul de invatamint de atunci (altfel multumitor) se facea doar un rudiment de educatie sexuala, eu am auzit relativ tirziu de homosexuali.

Si n-am inteles mare lucru; nefiind la moment prea familiarizat nici cu gama hetero, cu atit mai putin am priceput de ce, cum o fac sau de ce ar face-o ceilalti. Ma rog, nu intru in detalii; ati fost adolescenti, stiti cum e. Totusi, in ciuda nelamuririi, un gind egoist mi-a incoltit: daca unii dintre barbati se plac intre ei, inseamna ca ne vor ramine mai multe feminine pe cap de heterot. Si la ideea asta am ramas pina azi (desi intre timp am aflat si de lesbiene!).

Privind bataile de simbata, seara, la televiziuni, am priceput ca nelamuririle mele de altadata, asa nefinalizate cum erau, au prins chip si au iesit in strada. S-ar putea ca 3 iunie a.c. sa faca data in istoria noastra postdecembrista. Pina acum, romanii se batusera pentru i) pamint, ii) politica si iii) fotbal. Iata ca a inceput si primul razboi sexual din istoria tarii.

Miza, veche: care sex il va domina pe celalalt - dar nu in termeni femeie vs. barbat, ci hetero vs. homo.

Indiferent de perspectiva, simbata trecuta s-a terminat urit de tot. In primul rind, pentru ca toti au jucat urit. Chiar daca parada curcubeului mi se pare o forma primara de exhibitionism, pot accepta ca o comunitate precum cea gay autohtona si-a dorit-o, ca pe un ritual - in sine legitim - de iesire la lumina. Ok.

Dar nimeni nu m-ar putea convinge ca gestica de psiho-bordel ambulant a unora dintre travestiti (in special) ar fi adus vreun cistig cauzei.

[[[ Cit de vinovat e Ceausescu pentru parada gay? ]]]

Dupa cum ma intreb ce-a fost in capul acelor organizatori care au decis ca marsul sa treaca, la apogeul sau si cu atmosfera gata incinsa, si pe linga Festivalul Berii din fata ex-Casei Republicii (v-am spus eu ca Ceausescu e de vina?).

Sa plimbi gay-ii si travestitii prin fata unor bautori de bere care tot ciocnisera de la prinz pina spre seara e ca si cum ai pune cuiva la indemina si pusca si ratusca. N-am vazut luciul semibetiei din ochii oricum injectati ai celor ce-au inceput sa arunce cu sticle si pahare de plastic, dar il pot banui.

Al doilea, pentru ca “dreapta” aceasta feroce ce iese la scena n-anunta nimic bun.

Ce-i drept, scena e larga: au loc si babutele cu icoane in miini anuntind cu zbiarat Judecata de Apoi, si preotii tineri ce nu par a concepe ca e mai mare nevoie de ei pe cimp la Rast decit pe trotuarele Pietei Unirii, si flacaii veniti de pe arene si slobozind mascari si priponind degete indoite in fata camerelor de luat vederi, dar si haidamacii in pantaloni paramilitari si cu tricouri negre pe

care scrie HitlerJugend sau de pe care priveste spre dreapta C.Z. Codreanu. Cum spuneam saptamina trecuta (si cum voi mai aduce vorba, pentru ca exemplele prisosesc), neolegionarismul nu mai e doar concept. El exista aici, in Romania. El anima invitati in talkshow-uri, el furnizeaza scheme de actiune galeriilor pe stadion, el traverseaza editoriale de presa.

In al treilea rind: in Romania se acumuleaza o tensiune ce merge spre masa critica. De la prima mineriada la ultima trecusera noua ani. De la aceasta din urma s-au mai scurs sapte. Se poate sa fie ceva ciclic; la fel de bine poate sa fie ceva dirijat. Dar cert e ca nu mai e nevoie de mineri. Generatiile s-au schimbat.

Cartierele de blocuri din toata tara gem de lumpeni juni, care nu dau doi bani pe scoala, alteritate sau autoritate statala. Gay-ii si travestitii au fost pentru ei, acum, doar pretextul zilei. Miine ei pot striga rasisme, contra cost, intr-o campanie electorala sau pot stilci suporterii altor echipe, pe gratis.

Poimiine, se vor alatura viitoarelor noastre hoarde de anarhisti antiglobalizare, vor arunca pietre in McDonald’s-uri si vor desena grafitti-uri pe ferestrele birourilor europene de la noi; dupa care, poate, vor iesi in strada cu portretele lui Ceausescu - apropo, nu v-am mai spus de doua ori pina acum ca tot el e de vina?!