Doi dintre membrii retelei acuzate ca a pacalit mai multe firme incercand sa obtina livrari de marfuri, credite si inlesniri la plata in baza unor titluri comerciale de la o banca americana aflata in faliment de 10 ani au fost retinuti de procurorii bucuresteni.
Este vorba despre Buran Bojneag si Badescu Gheorghe, considerati a fi „locotenentii” cetateanului sarb Jovanovici Krunislav, dat in urmarire generala din august 2005.
Acestia vor fi prezentati instantei de judecata in vederea emiterii unor mandate de arest preventiv. In acelasi dosar mai sunt cercetate alte sase persoane, dintre care doi fosti ofiteri de politie. Potrivit anchetatorilor, acestia ar fi introdus in tara 178.000 de bilete la ordin false, in valoare de 300 de milioane de euro.
Pana acum, potrivit sefului Directiei de supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, au fost reperate 15.000 de titluri (cecuri, si nu bilete la ordin, de 30 de milioane de dolari), depuse intr-o casuta de valori de la Raiffeisen Bank.
La randul lor, procurorii sustin ca, in urma mai multor perchezitii, au descoperit bilete la ordin falsificate in valoare de 50 de milioane de dolari.
Mecanismul fraudei
Odata depuse biletele in casuta de valori, sustin procurorii, sarbul a aratat mai multor persoane fizice si juridice, dar si unor banci doua adeverinte care atestau depuneri in valoare de peste 40 de milioane de dolari. Cu ajutorul acestor documente eliberate de banca, Krunislav spera sa obtina credite sau inlesniri la plata.
Doar ca depunerile din casetele de valori n-au nicio legatura cu bonitatea financiara, spun expertii bancari. Este ca si cum ai inchiria un dulap in care poti introduce sau scoate obiecte oricand.
„Banca nu gestioneaza continutul casetelor de valori inchiriate si nu are obligatia de a verifica autenticitatea bunurilor depozitate”, sustine Marinel Burduja, prim-vicepresedinte Raiffeisen Bank.
O alta parte a biletelor la ordin falsificate au fost plasate la cazinouri din Elvetia, Germania si Austria. Potrivit sefului de la supraveghere al BNR, nu exista riscul ca in baza cecurilor false sa se fi acordat credite bancare deoarece institutiile verifica garantiile depuse.
