Vara fierbinte in primarii: in loc sa-si consume dreptul la concediu, alesii locali trebuie sa se hotarasca rapid la ce partid raman sau pleaca. Legea care interzice migratia politica intra in vigoare inainte ca alesii sa poata ghici din timp cine va castiga viitoarele alegeri si sa se mute cu arme si bagaje in tabara potential castigatoare.

Oricum, in 2004 au dat gres cu socotelile, pentru ca au mizat pe PSD si au pierdut. Iar acum, integrarea bate la usa si fondurile europene vor fi distribuite de Alianta si de partenerii ei. Asa ca optiunea politica se impune cu forta!

Teoretic vorbind, nu ar trebui sa fie greu pentru alesii locali sa se decida: in fond, se presupune ca au candidat pe listele unui anumit partid din convingere, nu din oportunism. In consecinta, ar fi normal sa ramana in partidul care i-a adus la putere.

Evident, lucrurile nu stau chiar asa, dupa cum demonstreaza febra mutatiilor in perioada imediat premergatoare intrarii in vigoare a legii care-i va "lega de glie". Puterea a reusit si de aceasta data sa-si adjudece partea leului, PD si PNL racoland un numar semnificativ de primari.

Niciunul din cele doua partide nu se poate lauda insa cu performantele obtinute de PSD intre 2001 si 2004. Prin metode mai mult sau mai putin ortodoxe, fostul partid de guvernamant a reusit atunci sa-si aserveasca aproape intreaga administratie locala.

Ne amintim de un reportaj extrem de bine realizat pentru emisiunea Danei Deac "Cutia Neagra" de la Antena 1, in care era prezentat calvarul indurat de cei cativa primari de comuna din judetul Vrancea care se incapatanau sa nu paraseasca PD si PNL, partide aflate atunci in opozitie.

Lasati fara fonduri de consiliul judetean condus de Marian Oprisan, primarii nesupusi nu puteau plati nici macar ajutoarele sociale. Am dat un singur exemplu semnificativ, desi au fost o multime de cazuri. Cine poate uita de pilda prigoana dezlantuita de Octav Cozmanca impotriva primarilor CDR?

De altfel, actuala lege care interzice migratia politica nu este altceva decat o replica exasperata la practicile guvernului Adrian Nastase. Fara excesele acestuia, nascute din setea nemasurata de putere si dominatie absoluta asupra societatii si statului, nu ar fi fost nevoie sa fie adoptata o lege care ingradeste de fapt libertatea de optiune.

Exemplul celebrei baronese Nicholson ar trebui sa ne dea de gandit: in momentul in care nu s-a mai regasit in politica Partidului Conservator britanic, teribila Emma s-a mutat in Partidul Liberal Democrat, fara sa incalce vreo lege. In alte tari si sisteme politice, reorientarea poate fi un proces acceptabil in unele cazuri, mai ales ca si partidele au uneori evolutii neasteptate.

Acest lucru se intampla insa doar pentru ca migratia politica este exceptia si nu regula vietii politice - cum s-a intamplat la noi. Un om politic poate migra odata in viata si numai in conditii exceptionale; in niciun caz nu poate face din migratie un mod de viata, asa cum se intampla in Romania - unde alegatorii nici nu mai stiu prin ce partid a mai ajuns primarul.

Am vazut insa ca, la nivel local cel putin, migratia politica a avut explicatiile ei, fie ca a fost vorba de intimidare din partea puterii, fie ca alesii nu au rezistat tentatiei inavutirii usoare si rapide - iar politica de partea puterii s-a dovedit cea mai sigura metoda de imbogatire. Pana la urma, este vorba de doua fenomene care au marcat profund tranzitia romaneasca.

Ele au fost generate de insusi modul adesea lipsit de scrupule si brutal in care s-a constituit elita politica si economica a Romaniei post-decembriste, cu toate faradelegile manifestate cu precadere la nivelul judetelor, departe de camerele de luat vederi ale marilor televiziuni.

Nu intamplator, la nivel local, mass-media sunt mai obediente si mai speriate de clanurile mafiote aflate la putere decat la nivel central. (A propos, nici astazi nu stim cine l-a desfigurat pe ziaristul timisorean Ino Ardelean, in ciuda asigurarilor date de fostul ministru de interne PSD Ioan Rus!)

Usor anacronica, legea care interzice migratia politica deschide o era noua in politica romaneasca, obligandu-i pe politicienii din judete sa-si asume consecvent o optiune politica.

De aici insa si pana la reformarea sistemului odios care a generat migratia politica in Romania post-decembrista mai este insa o cale cumplit de lunga si grea. Cum actorii politici sunt cam aceiasi ca acum 17 ani (sau urmasii lor legitimi), parcurgerea ei se anunta o aventura cu final necunoscut.