In 2005, un mic magazin din Hunedoara apartinand firmei Compotrans obtinea, de pe fiecare metru patrat al sau, incasari sensibil mai mari decat vanzarile pe unitatea de suprafata, in 2004, in reteaua Carrefour - unul dintre modelele de performanta din retailul romanesc (si nu numai). Socant, nu?

Tot anul trecut, fiecare angajat al firmei Serdra, care opereaza trei mici magazine in Caransebes, realiza vanzari cu putin mai mari decat fiecare angajat al retelei G’market in 2004 (asta ca sa ramanem in zona comparatiilor cu lanturi comerciale cunoscute).

Socant? Bine, atunci sa spunem ca e vorba de doua exceptii (dar nu singurele!) de la regula ca indicatorii de performanta ai formatelor moderne de comert sunt mult superiori celor ai micilor magazine.

Dincolo de satisfactia si veniturile pe care afacerea i-o aduce, fiecare patron de mic magazin este interesat sa afle cat de profitabila este firma sa in raport cu cele concurente. Cat este normal sa vanda un mic magazin? Cat inseamna, de fapt, normal si cat inseamna mult, cat inseamna putin?

Pentru a da expresie numerica acestor calificative este nevoie de niste repere - valori medii, eventual valori unitare medii, valori minime si maxime ale catorva indicatori de performanta. Va propunem sa va analizati singuri performantele magazinului dvs. prin comparatie cu valorile de referinta pentru cativa indicatori pe care vi le prezentam in aceste pagini.

Indicatorii pe care ii consideram relevanti si la care ne-am oprit sunt: cifra de afaceri realizata in 2005, dinamica (variatia procentuala) a cifrei de afaceri in 2005 fata de 2004, valoarea vanzarilor totale in 2005 raportata la suprafata de vanzare a magazinului si valoarea vanzarilor in 2005 raportata la numarul total al angajatilor.

Datele pe care le regasiti in acest articol provin din prelucrarea datelor de inscriere in concursul „Premiile de Excelenta ale comertului traditional romanesc”, organizat de revista Piata si compania Metro cash & carry Romania.

Asa cum ne-am angajat prin regulamentul concursului, nu vom face publice valorile referitoare la participantii la concurs, ci doar valori medii si raportari statistice calculate pe baza datelor primare.

Asadar, ce arata datele prelevate de la micii comercianti?

Cifra de afaceri medie (1,64 milioane RON sau 4.500 RON pe zi) este in acord cu gabaritul redus al magazinelor. Spre comparatie sa amintim ca, in 2004, reteaua de supermarketuri Billa realiza o cifra de afaceri de 610, 5 milioane RON, G’market 111,3 milioane RON, iar Carrefour aproape un miliard RON.

Insa, media este ridicata de cateva retele care au avut incasari foarte mari datorita numarului ridicat de magazine operate; peste trei sferturi dintre magazine au avut o cifra de afaceri mai mica decat 1,5 milioane RON.

In ceea ce priveste dinamica incasarilor in 2005 fata de anul anterior, peste o cincime din micii comercianti au inregistrat un recul, procentaj apropiat de cel al operatorilor care au consemnat cresteri modice. Remarcabil este ca aproape doua treimi au avut cresteri substantiale ale cifrei de afaceri (peste 10%), 8% declarand incasari cel putin duble fata de 2004.

Media variatiei cifrei de afaceri este de 25%; corectata cu rata inflatiei in 2005 (8,6%), aceasta arata o crestere reala a cifrei de afaceri in medie cu 15%.

Magazinele mici gestioneaza in general eficient spatiul de vanzare. Eficienta medie (valoarea vanzarilor raportata la suprafata de vanzare) a fost, in 2005, de aproape 19.000 RON/mp. Un supermarket ajunge, la acest indicator, la valori de aproximativ 27.000 RON/mp, deci cu aproape 50% mai mari.

Doar 40% dintre micii comercianti reusesc sa foloseasca spatiul de vanzare la fel de bine ca magazinele moderne. Un model de eficienta este Carrefour care, in 2004, depasea 35.000 RON/mp. De remarcat ca peste 14% dintre micii comercianti au o eficienta a spatiului de vanzare comparabila cu a liderului mondial pe formatul de hipermarket, Carrefour!

Eficienta folosirii resurselor umane in firmele care opereaza magazine mici este net inferioara celei din retelele de supermarketuri si hipermarketuri. Media acestui indicator este de 176.341 RON/angajat in comertul traditional, in timp ce in comertul modern media depaseste 400.000 RON/angajat.

De exemplu, lantul Billa a avut, in 2004 o eficienta de 480.000 RON/angajat, iar Carrefour de 413.000 RON/angajat.

Revenind la exemplele prezentate la inceputul articolului se cuvine sa precizam ca performantele exceptionale ale firmelor Compotrans Hunedoara si Serdra Caransebes au fost obtinute in conditiile unei concurete de o intensitate mult mai redusa in comparatie cu cea in care activeaza magazinele Carrefour si G’market.

In 2005, piata hunedoreana era disputata de comercianti locali, doar doua lanturi comerciale nationale fiind prezente cu cate un magazin, Artima si Profi, in timp ce in Caransebes nu opera decat un magazin Artima, piata bunurilor de larg consum fiind disputata, practic, doar de comerciantii locali.

Pentru corecta folosire a informatiilor din aceste pagini trebuie facute unele precizari. La concursul rezervat comerciantilor traditionali au avut dreptul de a se inscrie doar firmele care opereaza unul sau mai multe magazine, fiecare avand suprafata de vanzare de cel mult 100 mp.

Toate datele inscrise in formularele de participare la concurs se refera, deci, la magazine nu mai mari de 100 mp, astfel ca indicatorii de performanta pe care vi-i propunem sunt relevanti pentru magazinele cu caracteristici apropiate.

De asemenea, trebuie remarcat faptul ca aceste pagini nu constituie un studiu stiintific asupra micilor comercianti, deci datele publicate aici nu au rigoare absoluta si, ca urmare, trebuie luate doar ca repere.