Cantitatea de fantezie de pe Pamant a ramas aceeasi, numai numarul liberalilor care se adapa vartos din ea este in crestere. Niste domni naspa, ca excentrici nu le putem zice, de exaltati ce sunt, si-au pus in gand sa dea cu flit pachetului anterior de legi ale sigurantei, avansat de componenta democrata a Aliantei D.A.

Ce-a iesit de-aici te face s-o tai de tot din cultura sigurantei si sa te apuci de agricultura.

Acesti domni pacatuiesc nu atåt pentru ca n-ar fi studiat suficient legile sigurantei din tarile cu democratii consolidate, membre ale NATO, cåt pentru faptul ca prefera sa ascunda si sa distruga concepte solide decåt sa recunoasca ceva ce este valabil oriunde altundeva, dar a aparut deja stipulat in legile propuse inainte de ei.

La ce facem referire? La Comunitatea Nationala de Informatii, numita in continuare CNI, pe care liberalii se fac ca n-o vad, abia evocånd-o sau evocånd-o intr-un context total eronat. Astfel, in proiectul de Lege a Securitatii Romåniei, in versiune liberala, CNI nu este definit nicaieri, iar rolul lui ramåne un mister de nepatruns.

Insa despre acest neajuns vom vorbi ceva mai la vale. In deschidere, vom ataca cåteva articole din noua lege a Securitatii, cu referire la riscuri si amenintari la adresa tarii.

Astfel, in capitolul II, consacrat acestei teme, in articolul 3, alineatul (2) se stipuleaza ca "Proliferarea armelor de distrugere in masa si a vectorilor purtatori precum si a produselor cu dubla utilizare" constituie riscuri si amenintari la adresa securitatii Romåniei, aflate in sfera de competenta a autoritatilor informative.

Ce este in neregula aici?

Sa luam sintagma: "proliferarea produselor cu dubla utilizare". Cuiul este, de pilda, un produs cu dubla utilizare.

Un cetatean turc de origine kurda il poate bate in potcoava unei iepe, atunci cånd isi ara ogorul pentru a produce loboda sau il poate folosi la fabricarea bombei saracului, umpluta cu cuie si lame de ras, atunci cånd vrea sa arunce in aer piata agroalimentara din Van, unde isi vindea de obicei loboda.

Cine prolifereaza cuiele? Arborele de cuisoare, evident, care creste in Sri Lanka, o tara plina de tigri tamili, unii dintre cei mai periculosi teroristi. Ce inseamna "a prolifera", conform definitiei DEX? A se inmulti in mod anormal, prin diviziune. Termenul se refera la celule sau la tesuturi celulare si mai putin la celulele teroriste kurde sau tamile.

Butelia de aragaz este un alt produs cu dubla utilizare, cu raza mare de actiune.

Lugojanul Iosif Constantin Dragan a proliferat milioane de butelii prin Butan Gaz si a ajuns primul legionar romån miliardar in dolari, iar concitadinul sau, lugojanul Florin Les a cumparat doar doua butelii, cu care a vrut sa arunce in aer Timisoara si Bucurestiul si risca sa cåstige pe putin 15 de ani de puscarie, pentru tentativa de atentat la siguranta nationala.

Care este legatura dintre Dragan si Les? Inspectia de stat pentru cazane, recipienti sub presiune si instalatii de ridicat, care reglementeaza regimul buteliilor. O adevarata lege liberala a sigurantei ar trebui sa interzica insa cu desavårsire proliferarea buteliilor in orasul Anei Lugojana, care in mod sigur nu stia sa utilizeze corect aragazul.

Ce trebuia scris in proiect, pentru a evita o asemenea confuzie fatala? Nu trebuia scris nimic si, mai ales, nu trebuia introdusa chestia aia de rahat cu proliferarea produselor cu dubla utilizare, din care fiecare intelege ce-l taie capul.

Conform logicii liberalului care a pritocit o asemenea perla, orice marfa poate fi interzisa prin lege, deoarece absolut orice produs ne poate arunca in aer: apa, care se descompune in hidrogen, gaz extrem de periculos, din care se poate fabrica bomboana cu hidrogen; excrementele de copil mic scufundate intr-o baie de oxigen lichid, care sunt un exploziv la fel de eficient ca fulminatul de

mercur. {titi ce spune propozitia logica numarul 7 din Tractatus Logico-Philosophicus al filozofului Wittgenstein? "Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se taca". De aceea, Wittgenstein n-a pomenit nimic despre butelii in opera sa.

O alta confuzie periculoasa, strecurata in capitolul consacrat riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii Romåniei, poate fi observata in alineatul 6, litera b, unde scrie ca "Actiunile ostile la adresa fortelor militare ale Romåniei si ale aliatilor sai in zone de operatii in afara teritoriului Romåniei" pun in pericol capacitatea de aparare a tarii.

Eu sunt sigur ca n-o sa citesc niciodata ca, atunci cånd o sa dea coltul un echipaj de pe un blindat britanic, aruncat in aer de un comando sinucigas irakian, va fi pusa in pericol siguranta nationala a Romåniei.

{i nu cred ca NATO ne va aduce pe viitor la un asemenea hal de solidaritate, incåt America sa tina doliu national de doua zile cånd o s-o buleasca sergentul Mitica in Afganistan, plecat la buda sa se picure si zburat cu tot cu buda påna in Pitesti, hai sa traiesti!

Tot riscuri si amenintari la adresa securitatii Romåniei sunt traficul cu armament, munitii, explozivi, produse speciale si droguri, desi nu scrie nicaieri, in noul pachetel de legi, ce autoritate va strånge informatiile si va combate acest flagel.

Confuzia este cu atåt mai vårtoasa, cu cåt in capitolul IV scrie ca realizarea si asigurarea securitatii Romåniei se face prin SRI, SIE si DGIA, care sunt autoritati informative si de catre viitoarele DPP si DST, care sunt autoritati de protectie. DPP este vechiul SPP, devenit acum directie guvernamentala, ca si fostul STS, devenit DST.

Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) este exclus de la masa bucatelor si nu i se confera nici un loc in ansamblul sistemului sigurantei nationale, desi in articolul 11 scrie ca "MAI organizeaza si desfasoara activitatile de informatii si containformatii strict necesare realizarii protectiei informatiilor clasificate, misiunilor, patrimoniului si personalului propriu". Adica, fosta "Doi si-un sfert"

nu se va mai ocupa de crima organizata, nici de traficul de droguri, ci doar de supravegherea informativa a personalului si a patrimoniului propriu, cum ar fi pastrarea la loc etans, intunecat, uscat si rece, a dozelor de necesitate proprie, de stupefiante si halucinogene, utilizate in cadru organizat, de resursele umane din aparatul MAI.

O confuzie si mai stridenta o face legiuitorul liberaloid cånd defineste rolul SIE: "SIE este autoritatea informativa responsabila exclusiv in afara teritoriului Romåniei pentru securitatea Romåniei, potrivit competentelor stabilite prin lege".

Cu alte cuvinte, SIE va spiona pe vecie, cum n-a facut-o nici pe vremea lui Pacepa, neavånd voie sa se apropie neam de hotarele tarii.

Ceva mai incolo, in capitolul IV, consacrat securitatii Romåniei si informatiilor de profil, scrie ca activitatea de informatii pentru securitate se realizeaza de catre SRI, SIE, DPP si DST, nemaipomenind nimic de DGIA, Directia Generala de Informatii a Apararii.

Iar despre SIE scrie o bazaconie si mai mare, ca este o "institutie specializata in producerea si prelucrarea informatiilor externe". Ar fi cumplit ca serviciile sa produca informatii. Ele culeg si prelucreaza informatii, caci de produs, le produc scenaristii din Palatul Victoria.

Controlul democratic al serviciilor se realizeaza de catre comisiile permanente ale Parlamentului, care vor putea verifica inclusiv componentele informative din cadrul MAI si ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, despre care påna acum nu s-a suflat nici un cuvånt.

Totodata, razia parlamentara va putea calca si pragul CNI, Comunitatea Nationala de Informatii, despre care, cum va ziceam mai la deal, påna acum nu s-a suflat nici o vorbulita.

Aparitia cu hårzobul din cer a CNI incurca atåt de rau lucrurile, incåt e necesar sa le explicam legiuitorilor ca principalul rol al CNI este acela de a organiza si coordona unitar activitatea serviciilor de informatii, prin CSA}; si acela de a asigura ca fiecare agentie sau departament de informatii din componenta CNI functioneaza independent, sub conducere proprie, dar sub

controlul, autoritatea si coordonarea CNI, in cadrul planului general de cautare a informatiilor, adoptat de CSA}.

Care este avantajul CNI?

Acela de eliminare a duplicarii inutile in cadrul planului general de cautare a informatiilor, de catre componentele CNI, prin stabilirea unor linii clare de actiune, de catre CSA}. Ca mintea legiuitorului este varza cu privire la rolul CNI se vede din proiectele de lege privind organizarea si functionarea SRI si a SIE.

CNI este pomenit in continutul acestor legi doar atunci cånd sunt definite atributiile directorilor SRI si SIE. Cu privire la controlul parlamentar al celor doua autoritati, legiuitorul propune ca membrii comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului sa aiba acces la informatii privind obiectivele Planului General de Actiune al SRI, respectiv, SIE, aprobat de CSA}.

Or, acest plan nu este definit nicaieri inainte, in cele doua proiecte de lege, si descris intr-o maniera atåt de nefericita, poate fi confundat cu o actiune militara, de genul ofensivei, desantului sau debarcarii, ale armatei.

Cum va ziceam, rolul Comunitatii Nationale de Informatii este acela de eliminare a duplicarii inutile in cadrul planului general de cautare a informatiilor, inclusiv al definirii unui asa-zis plan general de actiune, separat pentru SRI si SIE, cånd in cadrul CNI exista o singura politica de cautare a informatiilor, valabila pentru toate structurile informative.

Apoi, legiuitorul uita cum a definit la deal rolul SIE in Legea Securitatii, ca autoritate informativa responsabila exclusiv in afara teritoriului Romåniei si propune in Legea de organizare si functionare a SIE ca, in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu, ofiterii acestei autoritati "isi desfasoara activitatea deschis sau sub acoperire".

Imaginati-va cum poate activa deschis un ofiter de spionaj romån, in Irak sau Afganistan, avånd in vedere ca el este obligat sa lucreze exclusiv in afara teritoriului national. Nici legile liberale ale securitatii nu definesc rolul si rostul informatorului.

Or, in legile securitatii tarilor cu democratii consolidate, se stipuleaza ca activitatea de culegere a informatiilor se poate baza inclusiv pe informatori, cu garantia ca se va respecta dreptul la confidentialitate si nu se va dezvalui in nici o imprejurare numele real al informatorului.

Dar poate cea mai absurda perla a sigurantei, slobozita de acei liberali de bogdaproste, s-a referit la punerea in pericol a securitatii ecologice, prin generarea de schimbari climatice. Cum frontul atmosferic este pasibil intotdeauna sa genereze schimbarile climatice cele mai evidente, propunem MApN si noului sau ministru liberal sa deschida un nou front de lupta, impotriva norilor.

Mai ales ca si stramosii nostri daci luptau cu frontul atmosferic, slobozind in cerul innorat sageti liberale bine ascutite.