Castelele Transilvaniei sunt un obiectiv care tine, in aparenta, de studiul istoriei. Dar, in ultimul timp, interesul pentru ele creste exponential.
Din partea romana, mai lent si fara pasiuni, dar cu conotatii de legislatie a proprietatii, iar din partea maghiara, cu tenacitate, nostalgie si specializare, mai ales prin ceea ce inteleg ei prin conceptul de "Transcarpathya" sau prin "bazinul carpato-danubian".
Diferentele de receptare sunt semnificative: interesul cercetatorilor romani pentru acest subiect tine de o casta inchisa, a specialistilor, fiind adesea exploatat demagogic de politicieni nationalisti. Mai nou, doar valoarea lor imobiliara atrage atentia "geambasilor de castele". In Ungaria, insa, acest interes are audienta de masa, datorita psihologiei nostalgice intretinute cu profesionism.
Planul de resuscitare aristocrata si de traditie al contelui Teleki
Acest plan a fost pus la punct prin adaugiri succesive, pe masura evolutiei evenimentelor, incepand inca din anul 1989. Astazi, constatam ca avem de-a face cu o vasta retea de sprijin compusa din fundatii (Ungaria, SUA, Romania, Slovacia, Austria), segmente guvernamentale, comunitati confesionale, personalitati culturale si urmasi ai fostelor case nobiliare.
Planul este defalcat pe specificul legislativ al fiecarei tari, in Romania, mulandu-se pe Legea 10/2001, de retrocedare a imobilelor confiscate in perioada comunista. Finantari pentru restaurarea unor obiective au inceput sa intre deja, filonul cel mai puternic venind din/via Ungaria.
Conducatorul Fundatiei "Teleki Laszlo", actualul conte Teleki (Ungaria a recunoscut oficial rangurile aristocratice, de un deceniu) impreuna cu membrii marcanti ai lobby-ului pro-maghiar din lume au elaborat planul de reinviere a "regatului apostolic ungaro-polon", prin urmasii familiilor nobiliare, ca viitor nucleu de mare influenta, in conditiile politice ale Europei din secolul 21.
Permeabilitatea frontierelor faciliteaza procesul, iar primii pasi constau in redobandirea proprietatilor pierdute din actualele state est-europene. Pentru Ardeal, importanta este obtinerea dreptului de proprietate asupra fostelor Curii - conace/castele nobiliare de tara folosite ca resedinte principale ale familiilor aristocrate.
Din cele peste 100 de familii nobiliare, nu neaparat toate maghiare, 12 prezinta importanta deosebita pentru orice studiu in acest domeniu.
Acestea sunt: Apafy (de origine maghiara), Banffy (croato-dalmata), Bornemizsa (secuie), Balint (croata), Kornis (romana), Kendenffy (romana - Candea), Kemeny (maghiara), Wesseleny (ceho-morava), Haller (germana), Bethlen (franceza-maghiara), Teleki (maghiara), Apor-Blomberg (evreo-maghiara).
Toti reprezentantii in viata ai acestor familii au pretentii de retrocedare in Transilvania, conform legislatiei romanesti.
Procesele de retrocedare privesc fiecare familie in parte, in timp ce finantarile de restaurare privesc intreaga retea internationala de finantatori, prin fundatii si asociatii de sprijin. Acestea sunt compuse din grupari robuste ale lobby-ului maghiar, adesea asociat cu cel evreiesc, grupari care aveau excelente relatii cu guvernele ungare si inainte de 1989.
De exemplu, AIPAC din SUA, prin oameni influenti ca Alfred Moses, ex-ambasador la Bucuresti, sau fostul vicepresedinte Al Gore, trimite finantari consistente spre fundatia Teleki Laszlo din Budapesta, care functioneaza ca un adevarat ordonator de credite. De altfel, Al Gore are o strabunica ce se trage din Ardeal, pe linia Bethlen-Haller...
Astfel, banii ajung in Romania la fundatii ca Analog - Targu Mures, Partium - Bihor, Transylvania Trust - Cluj, Heltai Gaspar - Cluj-Mures, Bolyai - Cluj-Mures etc., fiecare din ele specializata pe un anume segment de dezvoltare.
Supervizarea finantarilor se face de catre un board cu componenta internationala, ai carui membri se intrunesc anual in luna august, la baile Szecseny din Ungaria, in sesiuni coordonate de Spitzer Laszlo, proprietar al hotelului "Cosmopolitan" din Sydney, casatorit cu o evreica din Sighetu Marmatiei.
Segmentul polonez al "resuscitarii aristocrate est-europene" e asigurat de Centrul Kazimirecz din Krakovia, care monitorizeaza evenimente si
informatii din domeniu in Europa Centrala.
Castele ardelene pe scara de prioritati
In seria proceselor de retrocedare demarate deja sau care urmeaza sa fie initiate figureaza si marea parte a proprietatilor celor 12 familii enumerate mai sus, care au contat mult in determinarea istorica din Transilvania in ultimele sapte secole.
Intre acestea sunt: Aghiresu - Cluj (Bocskay), Cetatea de Balta - Alba (Bethlen-Haller), Coplean - Cluj (curia Haller), Cris - Mures (Bethlen), Gornesti - Mures (Teleki), Hodod - Satu Mare (Wesseleny), Iernut - Mures (Kornis-Rakoczy-Bethlen), Jibou - Salaj (Wesseleny), Manastirea - Cluj (Kornis), Sanmiclaus - Alba (Bethlen-Bruckenthal), Mediesul Aurit - Satu Mare (Lonya-Wesseleny), Racosul de Jos - Brasov (Bethlen), Bontida - Cluj (Banffy), Brancovenesti - Mures (Banffy).
Luam pe rand cateva din ele, de pe Valea Somesului.
Jibou - Salaj, castelul Wesseleny
Castel in foarte buna stare, cu functionalitate actuala, a fost construit intre anii 1770-1810 dupa planurile arhitectilor Johann Blaumann, Franz Gindtner si Joseph Jung. Ampla locuinta nobiliara este in stil baroc cu elemente renascentiste si are corespondente arhitecturale la castelele Gornesti-Mures, Sincai-Mures si la palatul episcopal Oradea.
In prezent, aici functioneaza Clubul copiilor din Jibou, sub egida Ministerului Culturii si Cultelor. Directorul institutiei, Maxim Virgil, ne-a detaliat evolutia procesului de retrocedare, pornit in 1994 de trei urmasi in linie directa a baronului Wesseleny: "Acum se perfecteaza actele de retrocedare, la primarie, pe Legea 10.
Cu toate ca nu stiu ce va fi, pentru ca noi am platit in 1994 suma de 400 de milioane de lei vechi si banii i-au impartit stranepotii baronului. Dupa ce a aparut Legea 10/2001 au revenit sa ne dea banii inapoi cu dobanzile aferente, iar in 2004 au solicitat 40 de miliarde de lei vechi.
Ultima oara, in septembrie 2006 au venit cu ultima cerere, de peste 70 de miliarde de lei, dorind banii, si nu castelul." Situatia urmeaza sa fie transata in scurt timp si cu ajutorul ministerului de resort, mai ales ca in spatiul comun, un imens parc, functioneaza Gradina botanica din Jibou, exceptional dotata si amenajata.
