Gandul

Cele mai mari fraude cu fonduri europene in Romania apartin unor firme straine

de Loredana Voiculescu     Gandul
Joi, 28 decembrie 2006, 0:00

foto: Gandul

In acest an, principalele cazuri mari de frauda cu fonduri comunitare nu sunt datorate firmelor romanesti, ci celor straine. Ziarul Gandul publica in editia sa de joi un interviu cu Cristian David, seful Departamentului de Lupta Antifrauda.

Rep: Care au fost cele mai mari cazuri de frauda cu fonduri europene analizate de Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF)?

Cristian David: In acest an, principalele cazuri mari de frauda cu fonduri comunitare nu sunt datorate firmelor romanesti, ci celor straine. Multe dintre dosare au fost trimise DLAF la parchete. In general, recuperarile de fonduri fraudate sunt finalizate cu succes, mai ales in ce priveste proiectele cu valori mai mici, de cateva zeci de mii de euro.

Fraudele cu fondurile cele mai mari sunt in domeniul infrastructurii, unde valorile proiectelor care se acceseaza depasesc cateva milioane de euro. Firmele grecesti sunt intre cele care sunt implicate in cele mai multe astfel de fraude in domeniul proiectelor de infrastructura.

Rep: Aveti vreun raspuns de la parchetele unde au fost trimise dosarele investigate de DLAF?

Cristian David: In general, mi-as dori ca timpul pe care il solicita Parchetul pentru finalizarea dosarelor sa fie mai redus. In 2006, DLAF a desfasurat controale in 88 de dosare privind fondurile comunitare, iar 53 de dosare au fost finalizate. Dintre acestea, in 45 s-au constatat nereguli si posibile fraude.

Valoarea totala a proiectelor controlate in cadrul celor 53 de controale finalizate este de aproximativ 88,3 milioane euro. Va pot spune ca 39 de dosare au facut obiectul sesizarilor la DNA.

Rep: La care dintre finantarile de preaderare, Phare, ISPA si Sapard, s-au constatat cele mai multe nereguli?

Cristian David: Cele mai multe fraude au fost inregistrate la proiectele finantate prin Phare, iar cele mai multe nereguli - la Sapard. Sumele cele mai mari fraudate au fost insa pe ISPA, care finanteaza proiectele de infrastructura de transport si mediu.

Programul Phare are o anumita vulnerabilitate mai mare la frauda, pentru ca, de exemplu, acesta finanteaza proiecte de "formare continua", obiectul finantarii fiind mai dificil de controlat. Nu se compara, de exemplu, cu realizarea unui drum, care este ceva palpabil, material, spre deosebire de proiectele de formare continua.

Rep: Ce sume riscam sa dam inapoi din fondurile de preaderare, bani pe care nu putem sa ii cheltuim?
Interviu integral in Gandul



















73 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version