Dupa aproape trei saptamani de incercari disperate de a gasi acele articole din Constitutie care sa se muleze cat mai bine pe demonstratia de presedintele “jucator si tiran”, care ar trebui suspendat pentru binele electoral al opozitiei si nu numai, maestrul Iorgovan, chibitat de pe margine de alti maestri diferit colorati politic, a emanat un document care a pus in mare incurcatura

PSD. Zambetul crispat si tonul nervos de barbat inselat in idealuri ale lui Mircea Geoana arata ca s-ar retrage bucuros din dandanaua in care l-au bagat Iliescu & comp., daca lucrurile nu ar fi mers cam prea departe. Mortul de la groapa nu mai poate fi intors decat in huiduielile asistentei, iar Geoana pare sa fi inteles cam tarziu asta.

Prevazatori, conservatorii au mirosit din timp pericolul, si-au nuantat declaratiile si si-au lasat deschise portitele de fuga.

Marea “dovada” - cea care ar trebui sa convinga opinia publica, Curtea Constitutionala si, nu in ultimul rand, intreaga Uniune Europeana ca presedintele Basescu instaureaza dictatura personala si incalca grav, adica penal, Constitutia - este un fel de revista presei a zvonisticii care a circulat prin targ, plus mai vechile frustrari si obsesii ale PSD.

In viziunea iorgovenista, Basescu este acuzat ca l-a desemnat pe Tariceanu ca premier fara sa se consulte cu partidele (art. 103, al. 1), ca i-a “fortat” pe sefii SRI si SIE sa-si prezinte demisiile (art. 94, al. 3) si are “un comportament aberant” (art. 80, al. 2), deoarece nu vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice.

Pe rabojul presedintelui mai sunt scrijelite “repetatele amenintari cu alegerile anticipate”, punct in care imaginatia PSD o ia de-a dreptul razna, fiind descris in detaliu un intreg scenariu de dizolvare a Parlamentului.

Demonstratia are o hiba de fond, sesizata de juristii care nu confunda alineatele din Constitutie cu cele din brosurile partidului: lipsa probelor, care trebuie sa depaseasca zona declaratiilor politice. Asta din simplul motiv ca “incalcarile grave” ale Constitutiei tin de penal, iar in penal trebuie probe.

Actiunea “suspendarea” a debutat prost si pare sa aiba un final si mai prost, atat pentru actorii implicati direct, cat si pentru cei care pescuiesc in ape tulburi. Strategia PSD se do-vedeste deficitara, prelungirea momentului de prezentare oficiala a “probelor” demonstreaza implicit subtirimea lor, lucru penalizat de opinia publica.

Mai mult, principalii aliati, PRM si PC, par sa aiba serioase dubii in ce priveste fie si un succes partial al actiunii si bat in retragere, cerand pasuiri peste pasuiri in luarea unei decizii. PNL continua sa joace la doua capete, tinand in sah PD cu amenintarea unui potential vot favorabil suspendarii, desi amanarea unei delimitari transante nu este aducatoare de procente. Ba chiar din contra.

Prizonieri ai razboiului basescian, liberalii ameninta cu un guvern minoritar, omitand ca acela va fi momentul oficializarii relatiei cu PSD. Declaratiile din ultimele zile ale unor lideri PNL: amanarea europarlamentarelor, restructurare fara ministrii PD, votul pentru legea referendumului sau impotriva asimilarii fostilor nomenklaturisti cu ofiterii de Securitate sunt semne certe de deruta.

Dornic de razbunare, PNL ezita sa faca un pas inapoi, cu riscul de a-si pierde electoratul, care nu agreeaza nici alaturarea de PSD, nici dublul limbaj. Pe masura ce trece timpul, actiunea “suspendarea” devine tot mai comica si se fasaie laolalta cu politicienii.