Dezamagire maxima in noua coalitie majoritara! Figuri triste, mutre lungi, voci ragusite, unii domni mai aveau putin si izbucneau in lacrimi. Doliul de la rever se vedea pana la Palatul Cotroceni. De inteles cu doua lovituri primite intr-o singura zi.

Curtea Constitutionala a decis ca nu sunt motive pentru demiterea Monicai Macovei, iar articolele modificate in heirupismul antibasescian au fost respinse.

Cu alte cuvinte, nu numai ca ministrul Justitiei ramane in functie, spre dezamagirea colectiva a celor care sperau ca se va relua practica NUP-urilor si a dosarelor puse la pastrare in seifuri, dar toata stradania de a-l demite pe Traian Basescu si de a bloca referendumul pentru votul uninominal s-a dovedit zadarica.

Mai rau de atat nici ca se poate! Cata energie risipita, cate negocieri duse pe apa sambetei, cat obraz ingrosat degeaba! Dezamagirea este pe masura furiei. Obligati sa tina cont de decizia Curtii, la unison pesedisti, peremisti si felicsi ameninta cu motiunea de cenzura.

"Suntem fortati sa penalizam Guvernul!", susotea cam palid maestrul Iorgovan, cu gandul la soarta celor 30 de capete de acuzare la adresa presedintelui, care isi asteapta randul la Curtea Constitutionala. Culmea, aceeasi Curte care pana acum nu prea a indraznit sa tradeze partidul-mama.

O mostra de ipocrizie a oferit-o in direct Crin Antonescu, vicele liberal, care pana mai ieri vorbea de gestul de "moralitate" pe care ar trebui sa-l faca Macovei lasand scaunul liber, iar acum spune ca a facut bine ca n-a demisionat.

Ambele lovituri sunt grele, dar cea care incurca intr-adevar socotelile este decizia privind neconstitutionalitatea amendamentelor la Legea referendumului votate de coalitia antiprezidentiala. Strategiile au fost schimbate din mers.

Social-democratii trebuie sa ajunga rapid la o intelegere cu ceilalti parteneri din coalitie in ce priveste Legea votului uninominal, pentru ca acum nu mai sta nimic in fata referendumului de la jumatatea lunii martie. Timpul preseaza, interesele sunt mari, negocierile complicate, iar PSD si PNL au nevoie rapid de inca un aliat pentru ca legea sa treaca prin Parlament.

Cea mai la indemana este tot "solutia imorala", de care ambele partide s-au servit cu succes de-a lungul timpului. PSD va uita tradarea de dupa alegerile din 2004, iar Tariceanu pare ca se simte excelent in compania "baiatului destept" Felix, care a reusit sa integreze pana si Crescentul in UE. Cu toate acestea, competitia e stransa, iar referendumul lui Basescu castiga teren.

In ce priveste suspendarea, coalitia anti-Basescu a incasat-o rau. sansele demiterii presedintelui cu majoritatea alegatorilor sunt la fel de iluzorii ca reconvertirea lui Iliescu la anticomunism. Geoana semana cu mama Omida in criza de inspiratie cand anunta ca la referendum nu vor veni noua milioane de cetateni si deci va fi inutil. Asta ramane de vazut.

Caci s-ar putea ca cetatenii sa se gandeasca la Iorgovan, la sandru, la Vadim, Antonescu, Tanasescu sau, de ce nu, la insusi Geoana si sa se buluceasca la sectiile de votare... Depresivi par si liberalii, altfel nu se explica scoaterea de la naftalina a retragerii din Irak, anuntata de acelasi carismatic pacifist Teodor Atanasiu.

Tentativa de a muta atentia de la referendumuri, suspendare si vot uninominal la retragerea din Irak e de-a dreptul patetica. Desi protagonistii suspendarii anunta ca ea merge inainte, e clar ca pantofii o strang si bataturile sangereaza inauntru.

Intr-un singur punct are dreptate PSD: criza politica nu s-a terminat si "trebuie gasita o solutie". Cautarea nici nu-si are rostul, pentru ca solutia e foarte la indemana si numele ei e cunoscut: alegerile. Testul urnei. Numai ca politicienii nostri dau semne clare ca sufera de urnofobie.