La mijlocul saptaminii trecute, in preziua discursului din Senat a premierului, prin redactii, prin cercurile politice si la Ministerul de Justitie circula un zvon insistent: demiterea Monicai Macovei era probabil doar o chestiune de ore. Pina la urma a fost o alarma falsa. Poate o simpla speculatie. Poate o isprava a „specialistilor in stiri”.
Daca ultima versiune se va dovedi adevarata e un semn ca tehnica diversiunii pare sa fi fost bine insusita. Si putem banui si cine se afla la capatul firului.
De altfel era putin probabil ca primul ministru sa faca un astfel de gest dramatic chiar in preajma vizitei de evaluare la Bucuresti a comisarului european pentru Justitie si Afaceri Interne, Franco Frattini. Sigur, ramine sa ne lamurim daca demiterea nu s-a produs pentru ca vizita urma sa aiba loc sau dl. Frattini a venit special in acest moment pentru a incerca sa o impiedice.
Iar daca se va ajunge in zilele urmatoare la un guvern monocolor PNL Monica Macovei va dispare oricum in mod natural, spre deplina satisfactie a unei bune parti a spectrului politic autohton.
Franco Frattini s-a straduit atit cit a putut sa dea o mina de ajutor actualilor ministri de la Justitie si de la Administratie si Interne. Dar nimeni nu trebuie sa-si faca iluzii exagerate. Capacitatea Comisiei Europene de a influenta jocurile politice de la Bucuresti nu mai e ce a fost. Si asta chiar daca exista o clauza de salvgardare care poate fi activitata.
Ceea ce ar insemna ca pentru o perioada de pina la 3 ani sentintele curtilor de justitie din Romania nu vor fi recunoscute in statele membre ale UE. Daca e indoielnic ca faptul in sine i-ar putea impresiona foarte tare pe politicienii nostri votul de blam care ar fi astfel acordat actualului guvern l-ar incurca totusi pe dl. Tariceanu. Si extern dar si intern.
Majoritatea populatiei s-a obisnuit sa vada de ani de zile Bruxelles-ul drept o instanta suprema care se straduie sa corecteze derapajele liderilor politici de la Bucuresti.
Asa ca o astfel de decizie, despre care vorbesc tot mai apasat in ultimul timp mai ales citiva influenti politicieni germani, intre care G?nther Krichbaum, raportor al grupului parlamentar CDU/CSU pentru Romania in Comisia de Afaceri Europene a Bundestagului si Susanne Kastner, vicepresedintele Bundestagului, care ar fi inevitabil puternic mediatizata i-ar putea produce efecte negative de imagine
semnificative premierului. Cu atit mai mult cu cit lumea stie ca esecul nu i se poate imputa Monicai Macovei, desi mai ales din zona PSD si PRM se arunca permanent pe piata astfel de fumigene.
De altfel si Franco Frattini si Susane Kastner, de exemplu, au avertizat in repetate rinduri, si oficial si neoficial, ca atacurile impotriva actualului ministru al Justitie, si mai ales motiunea simpla din Senat, sint percepute in exterior ca incercari de blocare a reformei in Justitie.
Nu intimplator a reactionat atit de nervos si PSD-ul la sprijinul explicit acordat Monicai Macovei de Franco Frattini.
Pentru ca in Romania orice semnal de acest gen venit din partea Comisiei Europene erodeaza puternic credibilitatea atacurilor indreptate impotriva acesteia, cu precadere de la PRM si de la PSD, unde Victor Ponta, un tinar demagog promitator care se si vede probabil in postura de viitor ministru al Justitiei, este trompeta principala.
Pentru a intelege cit de mare e deranjul e suficient sa facem doua observatii. Daca pe alte teme liderii PSD gasesc de regula sprijin la colegii din Partidul Socialist European, cum s-a intimplat in chestiunea euroalegerilor, de pilda, nu acelasi lucru se intimpla atunci cind vine vorba de reforma in justitie.
Desi e social-democrata Susane Kastner a criticat fara menajamente motiunea anti-Macovei. Iata de ce se depun eforturi majore pentru a infirma ideea ca Monica Macovei s-ar bucura de sprijin la Bruxelles.
O intoxicare de presa scoasa pe piata imediat dupa ce motiunea anti-Macovei a fost adoptata in Senat vorbea despre faptul ca Franco Frattini ar fi fost atentionat sa nu se mai exprime public pe acest subiect.
Din nefericire insa pentru artizanii zvonului cu pricina o reactie neobisnuit de prompta de la Bruxelles, venita direct de la cabinetul presedintelui Jose Manuel Barroso, a infirmat categoric orice speculatii de aceasta natura.
Dar Monica Macovei e cu adevarat o “nuca tare” mai ales pentru primul ministru. E costisitor si sa o tii in guvern, e costisitor si sa o demiti. Cu Traian Basescu te descurci mai usor. Ii pui eticheta de scandalagiu, mai faci o trimitere la spriturile de la Golden Blitz si la Elena Udrea. Insa imaginea simbol a d-nei Macovei e mult mai greu de maculat.
S-au incercat in timp sa se monteze dezinformari de presa, s-a batut moneda pina la saturatie pe sintagma procuror ceausist , Dan Voiculescu, presedintele fictiunii politice care este Partidul Conservator, a pus si el cu entuziasm umarul la diferite demersuri de discreditare. Fara succes.
Din nenorocire opinia publica se incapatineaza sa o privesca in continuare cu mult mai multa incredere si simpatie pe ministrul Justitiei decit pe detractorii ei.
Dificultatea sefului executivului de a lua o decizie in aceasta privinta e vizibila. Pe moment se aplica o tactica de temporizare combinata cu manevre menite sa-i limiteze ministrului Justitiei marja de manevra. Un fel de incercare de a o face sa functioneze pe postura de ministru de vitrina.
Un amendament introdus in Parlament transfera catre Consiliul Superior al Magistraturii sarcina de a nominaliza sefii Parchetului General si DNA.
Pe de alta parte criticile premierului, atacurile virulente din partea lui Radu Stroe, si peste toate amenintarea cu demiterea sint menite sa creeze o stare de nesiguranta care sa transmita semnalele potrivite catre titularii posturilor cheie din sistemul de justitie
Insa cu toate acestea situatia nu poate continua pe termen lung.
Presiunile venite dinspre cei care ii asigura supravietuirea politica, aliatii din umbra de la PSD, PRM si PC, combinate cu disconfortul creat de refuzurile repetate ale d-nei Macovei de a-si da viza pe documentele de guvern care nu i se par in regula si cu tentatia de a dobori una din redutele de sprijin esentiale ale presedintelui au toate sansele sa forteze un deznodamint asteptat de multa
lume de pe scena politica cu nerabdare: debarcarea Monicai Macovei. Acela ar putea fi unul din momentele cheie de care ne vom aduce probabil aminte atunci cind vom analiza la rece deznodamintul crizei politice in plina desfasurare la Bucuresti.
Alexandru Lazescu
