Politica CNA, numarul limitat de frecvente si batalia dintre trusturi blocheaza optiunile consumatorului de media.
In Legea audiovizualului se definesc clar atributiile Consiliului National al Audiovizualului. Fiind o autoritate publica autonoma sub control parlamentar, CNA este „garantul interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale“ (art. 10 din Legea 50-/2002). Majoritatea frecventelor terestre sunt operate de marile trusturi de presa.
Ce este o licenta? Cum se obtine? Cine domina piata audiovizualului? Cum s-a ajuns in situatia de oligopol? Care sunt drepturile consumatorului de media si daca acestea au fost incalcate - toate acestea reprezinta probleme care nu au fost ridicate.
In Legea audiovizualului sunt stipulate, intre altele, si atributiile Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei: acesta elaboreaza Planul National al frecventelor radioelectrice.
Trebuie sa mentionam ca numarul frecventelor terestre este limitat pe o arie geografica si se calculeaza dupa o metodologie complicata, aprobata de Acordul de la Geneva, din 198-. Printre caracteristicile unei licente audiovizuale (conform art.
5-) se numara: tipul serviciului de programe (adica radio sau televiziune), formatul de principiu al serviciului de programe si structura programelor (majoritatea celor existente sunt generaliste), zona de acoperire (majoritatea licentelor au acoperire locala), frecventa de emisie (cu caracteristici de polarizare a semnalului si inaltimea antenei) si perioada de valabilitate a licentei (7 ani pentru radio si 9 ani pentru televiziuni).
In prima varianta de lege a audiovizualului, cea din 1993, se definea clar ca acordarea unei licente terestre de radio sau de televiziune nu este altceva decat acordarea unei concesiuni asupra unei frecvente (avand exact caracteristicile de mai sus) din Patrimoniul National de Frecvente.
In buna traditie a Parlamentului, aceea de a elabora legi incomplete si, uneori, in folosul unor grupuri de interese, in legea din 2003, inca in vigoare, termenul de concesiune a fost „uitat“, cu toate ca acordarea unei licente de emisie terestra a ramas in continuare o concesionare.
La o discutie organizata de Asociatia Consumatorilor de Media, Gabriela Stoica, director al Directiei de Comunicare din CNA si fost membru al Consiliului, a negat ca, din punct de vedere juridic, acordarea unei licente de emisie ar fi echivalentul concesionarii unei frecvente.
Orice jurist stie ca o concesiune se acorda daca se indeplinesc anumite conditii, iar acestea trebuie sa fie pastrate pe toata durata concesionarii.
Conditiile de obtinere a unei licente audiovizuale la CNA sunt bonitatea financiara (concesionarul sa poata investi in aparatura necesara si sa poata sustine functionarea pe o perioada de timp, pana la intrarea in piata de reclama a canalului media) si respectarea unei grile de programe in care sa se specifice procentele de programe proprii si retransmisii si, de asemenea, procentele pe tipuri de
programe: informative, educative si de divertisment. In variantele vechi ale Legii audiovizualului mai aparea, la capitolul bonitate, si prezentarea unei echipe ce garanteaza capacitatea de realizare a grilei de emisie. Destul de normal, am zice, cunoscand faptul ca resursa umana este cel mai important capital media.
Din pacate, in acest moment sunt foarte putine canale media care respecta grila procentuala initiala de acordare a licentei de emisie audiovizuala, adica de concesionare. Este adevarat ca in nicio varianta de lege, care a functionat pana acum, nu a fost prevazuta obligativitatea difuzorului de a respecta conditiile initiale de obtinere a concesionarii licentei de emisie.
Trebuie sa mentionam ca pentru licentele audiovizuale de transmisie a programelor prin satelit nu sunt valabile aceste reguli, deoarece frecventele folosite nu fac parte din patrimoniul national hertzian.
Din preistoria audiovizualului
In perioada de la infiintarea CNA si pana in 1995, majoritatea licentelor au fost castigate fara interventii politice sau sindicale si oricine a dorit sa realizeze un post local de radio sau televiziune a avut sansa de a opera o frecventa.
Incepand cu anii urmatori, au inceput sa se dezvolte concernele media, care au obtinut din ce in ce mai multe frecvente: retelele Contact (vandut catre SBS Broadcasting si transformat in Kiss FM), Pro FM (detinut de MediaPro), Uniplus (vandut catre SBS Broadcasting si transformat in Magic FM), Radio 21 (detinator Lagardere), Mix FM (vandut catre SBS Broadcasting), Alfa TV si Alfa FM (nu e clar in
a cui proprietate, dar care reprezinta inceputurile constructiei concernului media SOV).
Acordarea licentelor pe criterii politice catre societati comerciale care nu puteau indeplini conditiile initiale de licentiere cu manageri nepregatiti a dus la fenomenul manifest intre 2000 si 2007: vanzarea acestora catre marile retele media. Exemple sunt multiple in provincie.
Iata unul: Radio Dolly-Do Braila, ce functioneaza din 1993, a schimbat proprietarul prima data in 1999, fiind preluat de un potentat local PNL. Cumparat in 2006 de MIX FM, zilele trecute a fost tranzactionat catre SBS. In Bucuresti, un alt exemplu ar fi Radio Fan, cesionat in 200- catre micul trust de presa al Academiei Catavencu, ajuns in mana lui Sorin Ovidiu Vantu in 2006.
La capitolul lipsa de strategie a Ministerului Comunicatiilor si a CNA, putem sa exemplificam cu frecventa de 97,9 MHz din Bucuresti, ce a apartinut Radio Romania Muzical, ajunsa in acest moment la InfoPro.
Trusturi si licente
Luand in discutie numai frecventele radio, in Romania sunt acordate 69- de licente terestre de radio conform informatiilor de pe site-ul CNA. In Bucuresti sunt 28 de licente de radio.
S-a ajuns la concentrari aberante ale acestora. Spre exemplu:
- In Bucuresti, grupul MediaPro detine patru antene (InfoPro - licenta nationala, Pro Fm, Civic FM si Campus Pro FM), grupul Realitatea detine trei antene (Guerrilla, Total si Realitatea FM), grupul Lagardere o licenta locala (Radio 21) si o licenta nationala (Europa FM), grupul SBS - trei licente (Kiss FM, Magic FM si Mix FM) si grupul Intact - doua licente (Romantic FM si News FM).
- In Brasov, grupul MIX FM (detinut de Aristotel Cancescu - presedintele CJ Brasov) detine trei licente din sapte.
- In Focsani, Realitatea Media are doua licente din sase.
- In Sulina, Realitatea Media are doua licente din trei.
