Intre 2007 si 2013, Uniunea Europeana urmeaza sa investeasca 177 miliarde de euro in 10 din tarile central si est europene, membre ale Uniunii. Banii fac parte din fondurile structurale si din fondurile de coeziune.

"In aceeasi perioada in care acesti bani vor fi cheltuiti, Europa va trebui sa ia masuri serioase de reducere a emisiilor de gaze pana se va ajunge la limitele recent stabilite de reducere cu 20-30% pana in 2020 si de 60-80% pana in 2050”, se arata in raport.

Cele mai finantate tari au avut si cele mai crescute cote de emisii de dioxid de carbon

Cele doua organizatii considera ingrijorator faptul ca cele patru tari care au beneficiat de cele mai mari alocatii de fonduri europene - Spania, Portugalia, Grecia si Irlanda - au fost si martorele celor mai mari cresteri de emisii de dioxid de carbon.

„Daca UE vrea sa lupte impotriva schimbarilor de clima eficient, trebuie sa se asigure ca in estul si centrul Europei nu se va intampla acelasi lucru. Dimpotriva, fondurile europene pentru noile tari membre trebuie sa contribuie tocmai la opusul acestui lucru: reducerea emisiilor de gaze si imbunatatirea calitatii vietii”, arata documentul.

Eficienta energetica si energia regenerabila au primit fiecare numai cate un procent din totalul fondurilor europene

Planurile de utilizare a fondurilor pentru perioada 2007 - 2013, Contextele de referinta ale strategiei nationale (NSRF) si Programele Operative (OP) se afla in acest moment in stadiul de negocieri intre statele mebre si Uniunea Europeana.

Analizele CEE Bankwatch Network si Prietenii Pamantului asupra draft-ului Programelor Operative au dus la concluzia ca eficienta energetica si energia regenerabila au primit fiecare numai cate un procent din totalul fondurilor europene - 1,8 miliarde de euro - din cele 10 tari central si est europene luate ca intreg.

Polonia si Ungaria au inregistrat cel mai putin, intrucat au alocat numai 1% fondurile lor, bani ce trebuie folositi atat pentru energia regenerabila cat si pentru eficientizarea consumului de energie.

In cazul Ungariei, banii alocati eficientei energetice sunt extrem de putini, daca se face comparatia cu celelalte tari. Lituania se situeaza la polul opus, avand cea mai mare suma de bani pusa de-o parte pentru a combate schimbarile de clima - un procent de 5,4% - care va ajunge in special in sectorul de eficienta energetica.

Transporturile nu sunt finantate eficient

47 de miliarde de euro, adica un procent de 27% din fondul total al UE, au fost alocati transporturilor pentru cele 10 tari - arata draftul Programelor Operative. Din aceasta, 53% - 25 de miliarde de euro - vor fi chetuiti pentru drumuri si strazi.

30% - 14 miliarde de euro - pentru caile ferate si numai 10% - 4,8 miliarde vor fi alocate sectorului urban si regional de transport public. Aceasta este considerata o greseala de semnatarii raportului, care au subliniat importanta dezvoltarii sectorului transportului public.

„Transportul Public este mai sigur: numarul de victime ale accidentelor de mijloace de transport in comun este de 1-20 de ori mai redus, in comparatie cu accidentele de automobile. Dezvoltarea transportului public si crearea de zone pietonale revogoreaza orasele si creste vanzarile din magazine”, arata documentul.

Drumurile de apa - un miliard de euro

Aproximativ un miliard de euro vor fi investiti in sectorul maritim si porturi pe rauri, in vreme ce, canalele navigabile, aeroporturile si infrastructura transportului inter - modal ar trebui sa primeasca in jur de 500 de milioane de euro.

„Pentru transportul public si urban, Romania Slovacia Lituania si Slovenia inregistreaza cel mai mic buget. In termeni relativi, cea mai mare parte a fondurilor euroepene pentru acest sector a fost alocat in Ungaria si Estonia” spune raportul.

Conform realizatorilor acestui raport, „implicatiile pentru finantarea transporturilor pentru reducerea emisiilor de gaze nu sunt adresate in totalitate nolior state membre”.

Cu toate acestea, Comisia Europeana este cea care are ultimul cuvant.

„Cazul Polonia”

Un alt subiect luat in discutie in documentul realizat de cele doua grupuri este acela legat de Polonia, care planuieste sa creasca emisiile de gaze cu 31% pana in 2013 in comparatie cu cifra din 2003.

Acesta este calificat de cele doua organizatii neguvernamentale drept „un plan de folosire a fondurilor europene care este in mod clar impotriva telurilor UE cu privire la schimbarea climei”. „Ar trebui refacut si de-a dreptul „decarbonizat” inainte ca miliarde de euro sa ajunga la Polonia in acest scop”, se spune in raport.

Semnatarii documentului considera ca CE ar trebui sa ceara fiecarui stat membru sa aloce cel putin 5% din fondurile europene prioritatilor eficientei energetice si energiei regenerabile si ca masurile de finantare sa fie bine gandite si sa includa criterii bine pregatite in privinta investitiilor in energia regenerabila.

"Fiecare stat membru ar trebui sa demonstreze in ce fel isi indeplineste tintele in privinta eficientei energetice si energiei regenerabile, in cadrul Uniunii, folosind indicatori apropiati de cei ai celorlalte tari comunitare", solicita ONG-urile.

Organizatiile neguvernamentale cer Comisei Europene sa fie prudenta in destinarea fondurilor

CEE Bankwatch Network si Prietenii Pamantului - Europa cer Comisiei sa revizuiasca planurile de alocare a bugetelor in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene in privinta actionarii asupra schimbarilor de clima.

Daca aceste planuri de finantare nu vor fi semnificativ modificate, inca sapte ani si mai multe miliarde de euro vor fi folosite ineficient si dezvoltarea intensiva a energiei va submina viitorul UE in privinta schimbarilor climatice. Altfel, mai tarziu, cele 10 tari est si central europene vor fi obligate sa ia masuri mai prompte si mai scumpe pentru reducerea emisiilor de gaze.