Documentar HotNews.ro

Rusia si SUA "sarbatoresc" prin ghionturi soldatesti 35 de ani de la defunctul Tratat Antibalistic

de C. Marin     HotNews.ro
Sâmbătă, 26 mai 2007, 0:00


La 35 de ani de la semnarea Tratatului impotriva rachetelor balistice (ABM), document prin care se interzicea dezvoltarea sistemelor nationale de aparare antiracheta si intimidari militare reciproce, Statele Unite si Rusia se afla din nou in fata unei dispute pe aceasta tema. O disputa ale carei radacini se regasesc in decizia de acum cinci ani a Casei Albe de a se retrage din acest pact.

In timp ce Casa Alba actioneaza intens pentru amplasarea in tarile europene a sistemului de aparare antiracheta, Kremlinul ameninta cu retragerea din Tratatul de reducere a arsenalului nuclear, semnat in 1987, si cu accelerarea ritmul de cercetare si fabricare a rachetelor de a 5-a generatie.

Masurile luate de cele doua tari au determinat comunitatea internationala sa isi manifeste ingrijorarea, multi vorbind chiar de riscul relansarii cursei inarmarii intre Rusia si Statele Unite, despre care se zicea ca a devenit istorie odata cu prabusirea industriei militare rusesti, dupa dizolvarea URSS.

Pe parcursul ultimelor luni, SUA au incercat in mod repetat sa ii convinga pe rusi ca acest scut de aparare nu este indreptat impotriva lor. Oficialii americani au recunoscut ca Rusia ar putea contracara cu usurinta sistemul antiracheta - aceasta fiind o dovada in plus, spun ei, ca sistemul nu e indreptat impotriva Rusiei.

Argumentul a fost respins de Moscova, care denunta in continuare ca noua strategie a Statelor Unite ar face parte dintr-un plan mai complex, ce ar viza o incercuire de catre SUA, mai ales prin continua expansiune NATO in randul statelelor din spatiului ex-sovietic si prin diverse aliante in Extremul Orient.

Daca Washingtonul isi continua planurile, oficialii rusi au amenintat cu retragerea din Tratatul de reducere a arsenalului nuclear - INF, care a eliminat rachetele cu raza scurta de actiune. Ca un precedent, oficialii rusi citeaza retragerea Administratiei Bush din Tratatul ABM semnat acum 35 de ani, la 26 mai 1972, retragere petrecuta trei decenii mai tarziu, in iunie 2002.

Tonul relatiilor sovieto-americane de acum 35 de ani se face din nou auzit acum - ultima data, chiar miercuri, in cadrul vizitei lui Vladimir Putin la Viena. Liderul rus si-a exprimat atunci teama ca noile planuri ale SUA de a-si extinde sistemul de aparare antiracheta in Polonia si Republica Ceha va lansa o noua cursa a inarmarii, “pe care o gasim total contraproductiva”.

“Ce s-a intamplat atat de negativ in Europa, ca a devenit necesar ca centrul Europei sa fie umplut cu arme?”, s-a intrebat retoric liderul rus. Doar o zi mai tarziu, joi, reprezentantii Washingtonului incepeau oficial discutiile cu Varsovia pentru amplasarea de instalatii ale scutului antiracheta american pe teritoriul Poloniei.


Remember: razboiul inarmarii, pre-1972

In anii ’50 - ’ 60, cele doua superputeri ale lumii, URSS si SUA, au actionat intens pentru cercetarea si dezvoltarea rachetelor strategice ofensive si in acelasi timp au depus mari eforturi pentru cercetarea sistemului de aparare antiracheta.

Desi ambele parti au dispus de rachete strategice ofensive ce puteau distruge complet partea cealalta, fiecare din cele doua parti s-a ingajat in cresterea arsenalului militar ofensiv pentru a se intimida reciproc. Astfel, numarul rachetelor ofensive detinute de SUA si Uniunea Sovietica a crescut continuu.

De asemenea, a crescut si teama unui razboi atomic, iar liderii celor doua tabere au trecut la semnarea mai multor acorduri care le garantau siguranta.

Prin Tratatul Spatiului Cosmic incheiat in 1967 intre Statele Unite, Marea Britanie si Uniunea Sovietica”, „Tratatului impotriva rachetelor balistice” sau” Tratatele SALT I si II” dintre SUA si URSS din 1970, respectiv 1979, cele doua puteri mondiale au evitat declansarea unui razboi nuclear, ce ar fi dus la disparitia concomitenta a ambelor state.

Politicienii rusi si americani din acea perioada au vazut in aceste tratate o asigurare ca un razboi de aceasta natura nu va izbucni niciodata. Documentele au fost incheiate in conformitate cu aceasta doctrina, devenind principalele garantii ale stabilitatii internationale.

Tratatul ABM si strategiile preventive ce au urmat

Pe de alta parte, americanii au cautat in permanenta solutii tehnice pentru a impiedica rachetele intercontinentale sovietice sa-si atinga tintele.

Rusii au incercat sa blocheze aceste dezvoltari prin intermediul Tratatului impotriva rachetelor balistice din 1972, care interzicea celor doua superputeri sa construiasca un sistem de protectie la nivel national impotriva unor atacuri cu arme de distrugere in masa.

In 1983, presedintele Ronald Reagan a lansat un nou program numit "Initiativa Strategica Defensiva" (SDI) prin care intentiona sa protejeze SUA de un atac nuclear sovietic.

De atunci, SDI, niciodata pus in aplicare, a trecut prin mai multe transformari, iar in luna mai 2002, liderii americani au hotarat retragerea unilaterala din „Tratatului impotriva rachetelor balistice", pentru a putea desfasura pe teritoriul sau si in alte tari a sistemelor de aparare antiracheta.

Sapte luni mai tarziu, pe data de 16 decembrie 2002, presedintele George W. Bush a semnat o directiva prezidentiala de securitate nationala ce detalia planurile administratiei sale de desfasurare a unor sisteme de aparare anti-racheta, pana in 2004.

In cadrul acestui plan exista trei proiecte de anihilare a unui atac balistic: rachete interceptoare, raze laser de mare putere declansate prin explozii nucleare sau inarmarea satelitilor americani cu tunuri electromagnetice. Dar, pentru a fi eficace, aceste sisteme trebuie sa se gaseasca in apropierea granitelor tarii atacatoare.

O lupta tacita, conditionata de interese

In prezent, bazele americane si ruse stau fata in fata in trei puncte de pe planeta: intre Alaska si regiunea siberiana Cucki, separate prin stramtoarea Barents, in Groenlanda prin Oceanul Arctic si la Marea Neagra, din momentul instalarii bazelor SUA in Romania si Bulgaria.

Rusia a inceput si ea defensiva si isi reconfigureaza dispunerea strategica a fortelor. Organizatia Tratatului pentru Securitate Colectiva (CSTO), proiectat pentru tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente, este reactivata in paralel cu dezvoltarea Organizatiei de Cooperare de la Shanghai.

CSTO dezvolta, la fel ca NATO, o forta de reactie rapida capabila sa actioneze imediat in orice colt al spatiului CSI.

In prezent, argumentul multor strategi americani este ca, totusi, pe termen lung nu se va pune problema reluarii cursei inarmarii.

Aceasta, deoarece Rusia si SUA au interese comune in multe domenii de activitate, printre care lupta antiterorista, in prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa, protejarea securitatii energetice pe plan global si in problemele nucleare iraniene si din Penisula Coreea.

Surse: International Herald Tribune, Reuters, Heritage.org















640 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică