In prezent, in Bucuresti nu exista nici o constructie care poate aspira la acest statut. Pe primul loc in topul celor mai inalte cladiri din Bucuresti se afla Turnul de Incercare a Ascensoarelor, cu o inaltime de 97 de metri, situat in zona Calea Plevnei.
Considerat pentru multa vreme cea mai inalta cladire din Capitala, hotelul Intercontinental (77 de metri) este depasit astazi de BRD Tower cu zece metri, aflat pe locul al doilea in topul celor mai inalte cladiri.
In Romania, constructia de cladiri-gigant se afla deocamdata in faza de proiect. Specialistii afirma ca un zgirie-nori este orice cladire mai inalta de 150 de metri, respectiv una care are cel putin 30 de etaje.
Desi la noi nu exista cladiri care sa fie asimilate cu zgirie-norii, piata constructiilor este deschisa la posibilitatea aparitiei unor asemenea structuri.
Astfel, in Bucuresti exista mai multe proiecte pentru cladiri foarte inalte, printre acestea numarindu-se Ana Tower, Floreasca City Center, Tower Center International. Totusi, Capitala ramine la limita de inaltime de sub 100 de metri, nici una dintre aceste cladiri neatingind insa dimensiunile unui zgirie-nori tipic.
O explicatie pentru aceasta noua orientare arhitecturala este faptul ca Bucurestiul isi cauta o arie urbana reprezentativa pentru tinuta de afaceri.
„Nu se poate face o predictie exacta referitoare la cite cladiri de birouri de tip zgirie-nori se preconizeaza sa apara in perioada urmatoare, dar cert este ca, desi randamentul chiriilor a scazut in ultimii doi ani, exista un interes foarte mare al investitorilor pentru acest tip de cladiri.
Totodata, si cererea din piata pentru noi spatii de birouri realizate la standarde inalte este satisfacatoare“, afirma Monica Marin, Partner Manager la EuroMetropola.
Aceasta a observat ca exista o legatura strinsa intre pretul terenului si regimul de inaltime a cladirilor: pretul ridicat al terenurilor creste regimul de inaltime a constructiilor.
„In Bucuresti, dar cu siguranta si in alte orase, terenurile cu PUZ favorabil constructiilor de regim inalt sint mult mai scumpe decit cele ce nu permit ridicarea unor astfel de imobile“, a adaugat Marin.
Exista insa voci care sustin ca planurile de inaltare a unor structuri spectaculoase ar strica aspectul traditional al locului, iar cladirile de peste 100 de metri arunca o umbra asupra oricarui edificiu din jur.
Artur Silvestri, analist si profesor de gestiune imobiliara la Bruxelles, vorbeste despre un masacru urbanistic referitor la fenomenul zgirie-nori.
Acesta sustine ca ne-am stricat orasul intr-un mod organizat si ca in Occident fenomenul de conservare a traditiei este lege, iar modificarea unei zone cu traditie nici nu intra in discutie.
In schimb, decanul Facultatii de Urbanism a Institutului de Arhitectura „Ion Mincu“, Alexandru Sandu, coautor al Planului de Urbanism General (PUG) al Bucurestiului, sustine ca ideea pierderii imaginii traditionale a orasului prin constructia de cladiri inalte este una invechita.
„In orase precum Frankfurt, M?nchen sau Paris spatiul este ideal amenajat, desi se practica impletirea stilului modern cu cel traditional“, spune acesta. Sandu a indicat in PUG zonele potrivite si sigure pentru ridicarea unor constructii inalte.
Acestea sint intrarea prin Pantelimon dinspre Autostrada Soarelui, cartierul Titan, Drumul Taberei, zona Vacaresti si Piata Victoriei.
„Cel mai important este ca o cladire de tip «zgirie-nori» sa se integreze armonios in contextul in care se inalta. Aceasta ar trebui sa fie regula fundamentala si pentru constructiile din Bucuresti, pentru a evita asimetria“, sustine expertul imobiliar de la EuroMetropola.
