Holdingurile energetice vor fi obligate sa vinda retelele de distributie a energiei sau sa transfere controlul asupra acestora unor operatori independenti, este una dintre masurile preconizate de catre Comisia Europeana si care fac parte dintr-un al treilea pachet de decizii ce isi propun reformarea pietei energetice europene.
Noile masuri, spera Comisia, vor contribui la cresterea investitiilor in infrastructura, precum si la accesul mai usor al unor noi firme in sectorul energetic.
Comisia spune ca unele firme care controleaza productia de energie precum si transportul acesteia, adica detin liniile de inalta tensiune si gazoductele, nu permit concurenta sau investitiile in domeniu.
Executivul comunitar cere in acelasi timp statelor membre sa-i acorde dreptul sa respinga prin veto incercarile unor companii din afara UE de a prelua participatii mari sau chiar controlul asupra retelelor de gaze si electricitate din Europa.
'E nevoie de competitie'
"Avem nevoie de o politica europeana comuna pentru a combate efectele schimbarilor climatice, pentru a obtine o mai mare securitate energetica si pentru a oferi oamenilor energie la un pret convenabil", a spus presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, in cadrul reuniunii de la Bruxelles.
"Iar acest lucru este posibil numai daca avem o piata energetica competitiva, atit in domeniul gazului cit si al electricitatii".
Comisia a propus totodata adoptarea unei clauze de salvgardare pentru ca astfel de achizitii sa fie conditionate de respectarea reglementarilor comunitare in domeniu.
Firmele implicate vor avea de ales intre a-si vinde retelele de transport, solutie agreata de Bruxelles, sau sa le pastreze cu conditia sa incredinteze exploatarea lor unui operator total independent.
Tari ca Franta si Germania se opun vehement proiectului, motivand ca acesta va slabi puterea grupurilor nationale energetice de profil. Alte tari membre se tem ca prin aceasta separare Europa le-ar fi deschis, practic, calea marilor companii non-comunitare sa faca achizitii pe piata energetica europeana.
Si totusi, CE a decis ca eventualele achizitii sa fie conditionate de respectarea reglementarilor comunitare in domeniu. Iar acest lucru ar putea conditiona mari companii din afara UE, precum Gazprom sau Sonatrach, care au sau vor sa-si extinda operatiunile in Uniune.
Gazrom, care controleaza circa 25 la suta din livrarile de gaze pe piata europeana ar putea sa-si extinda astfel operatiunile, dar sub o reglementare mult mai stricta.
Obiectivul principal al Comisiei este finalizarea, pana in ianuarie 2009, a unei piete interne a energiei caracterizata printr-o concurenta deschisa si un cadru de reglementare eficient. O adevarata retea europeana ar trebui sa functioneze ca o retea unica, spun reprezentantii Comisiei.
Compania nationala a Romaniei
La inceputul lunii septembrie, Ministerul Economiei si Finantelor anunta un plan de elaborare, intr-o luna, a unui proiect de hotarire de guvern privind infiintarea unei companii energetice nationale.
In noua structura ar urma sa fie incluse toate unitatile neprivatizate din domeniul energiei electrice, cu exceptia companiilor de transport care sunt operatori de sistem si trebuie sa aiba o activitate neutra.
Lista ar putea cuprinde Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucuresti si filiale ale Termoelectrica. In timp, compania energetica nationala va avea actionar majoritar privat, vinzarea actiunilor urmind sa fie realizata prin listare la bursa.
“Dupa un an de la infiintare, vor fi listate pe bursa pachete minoritare, iar dupa 2-3 ani, actionarul majoritar vor deveni privatii, statul urmind sa detina un pachet minoritar, dar isi va pastra rolul decizional in aceasta entitate”, arata ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
