La inceputul lunii ianuarie 2001, Dan Nica, pe atunci proaspat numit ministru al comunicatiilor, avea o interventie publica in care prezenta intentiile pentru ministerul pe care avea sa-l coordoneze.

Am publicat in 11 ianuarie 2001 o analiza intitulata ‘Daca as fi ... ministrul comunicatiilor’, cu scopul de a-l ajuta pe proaspatul ministru sa inteleaga ce spune, care sunt efectele intentiilor si ce ar trebui sa faca.

In ianuarie 2005, in prima sa conferinta de presa, Zsolt Nagy, pe atunci proaspat ministru al comunicatiilor anunta un program foarte ambitios: privatizarea operatorilor RomTelecom, Radiocomunicatii, Posta Romana, CosmoRom si POSTelecom pana la finele anului 2006.

Spuneam atunci ca este un program ambitios, dificil de realizat si la care, la peste doi ani, constatam ca in afara de relansarea CosmoRom nimic nu s-a realizat, semn ca nu s-a prea inteles partitura.

Si proaspat numitul ministru al comunicatiilor, Iuliu Winkler a avut o interventie publica din care nu s-a inteles ce va face (Deciziile referitoare la RomTelecom, CNPR si SNR se vor incadra in prevederile Programului de guvernare ..), astfel ca incerc sa-l ajut sa inteleaga problemele telecomunicatiilor noastre si ce s-ar putea face.

Marirea valorii de piata a operatorilor de telecomunicatii administrati de MCTI

Daca as fi ministrul comunicatiilor as avea in vedere, in primul rand marirea, valorii de piata a operatorilor de telecomunicatii, Radiocomunicatii, RomTelecom, etc., pe care statul roman ii detine si in administrarea carora este reprezentat de MCTI. O valoare de piata mare inseamna un operator cu o pozitie puternica pe piata.

O valoare mare de piata va insemna si incasari mai mari la vanzarea acestora. Valoarea de piata a unei companii reflecta in primul rand calitatea procesului de administrare, prestatia administratorilor.

In tarile cu economii de piata, un rol important al administratorilor unei companii este sa-i creasca valoare de piata, fiind demisi daca nu reusesc. Valoarea de piata este o masura a calitatii reprezentarii statului in administrarea acestor societati, rezultatele de pana acum cerand o abordare profesionista.

In consiliul de administratie (RomTelecom, etc.) statul roman ar trebui reprezentat de cei mai buni experti, capabili sa inteleaga afacerea si industria si sa aiba o viziune asupra acesteia, Daniel Daianu, ca sa dau numai un exemplu. Si nu de clientela politica.

Unele dintre masurile luate de guvernele postdecembriste au dus la micsorare valorii de piata a operatorilor pe care acesta le administra - anuntarea micsorarii tarifelor de interconectare cu reteaua RomTelecom imediat dupa anuntarea intentiei de listare desi RomTelecom nu terminase digitalizarea retelei (inconsistenta in actul de guvernare, care, estimam atunci, va duce la reducerea valorii de

piata a operatorului cu circa 10% la momentul listarii, sau pierderi de pana la €100 milioane pentru statul roman!), amanarea repetata a punerii pe costuri a tarifelor de interconectare cu operatorii GSM900, considerarea telefoniei fixe serviciu social prin limitarea tarifelor, suprareglementarea operatorului RomTelecom in comparatie cu competitorii sai, etc., care printre altele au dus si la cea mai mica densitatea a telefoniei fixe din Europa.

Foarte ciudat, daca ne gandim ce au facut alte state, Franta Germania, in a-si ajuta operatorul national in situatiile de criza, in a-i mari, deci, valoarea de piata.

Reluarea privatizarii operatorului Radiocomunicatii

Daca as fi ministrul comunicatiilor as incepe cu reluarea privatizarea operatorului Radiocomunicatii. Cu o evolutiei a cifrei de afaceri in ultimii ani sub media industriei, Radiocomunicatii stagneaza avand nevoie urgenta de un partener strategic, care sa o restructureze, sa o repozitioneze.

Ar trebui inceput cu reluarea procesul de selectare a consultantului financiar, desi a fost selectat anul trecut CA~IB Corporate Finance Beratungs, din doua motive: evitarea eventualelor suspiciuni care ar putea plana asupra procesului de selectie din anul 2006, (sa amintim ca MCTI are o lista de suspecti in ‘dosarul privatizarilor’) si mai ales speranta de a obtine oferte mai bune, cunoscandu-se oferta castigatoare de anul trecut.

Selectarea consultantului ar trebui realizata printro licitatie internationala transparenta (descendenta). In paralel ar trebui demarat procesul de restructurare a operatorului Radiocomunicatii, cu scopul de a-i creste valoarea de piata.

Spuneam candva ca, inainte de a fi privatizata operatorul ar trebui reorganizat separand partea care reprezinta interesele statului (transmiterea programelor TV, radio) de cea care se adreseaza pietei. Sunt activitati cu investitii si eficiente ale investitiilor diferite. Inainte de aceasta, insa, ar trebui facut altceva, mai simplu dar eficient.

Crearea unei noi entitati din Radiocomunicatii

In prezent operatorul Radiocomunicatii are personal care se ocupa cu instalarea de echipamente radio (antene, radiorelee, turnuri, etc.) in principal pentru companie, fiind dificil de obtinut contracte de la ceilalti operatori competitori.

Externalizarea acestui personal prin crearea unei noi entitati avand ca obiect de activitate instalarea, mentinerea si operarea echipamentelor radio, prezinta multe avantaje:

- fiind o companie specializata si nu un operator cum este astazi Radiocomunicatii, va putea aborda intreaga piata: operatori de telefonie mobila (Vodafone, Orange, Telemobil, Cosmote), operatori de telefonie fixa (RomTelecom, RCS&RDS, UPC, etc.), furnizori de Internet, oferindu-le servicii de instalare, mentinere si operare a echipamentelor ce folosesc mediul de transmisie radio si nu numai.

- noua entitate ar putea intra chiar si in administrarea turnurilor cu antene, afacere care este posibil sa apara pe termen mediu in Romania ca urmare a saturarii pietei de telefonie mobila, faza in care reducerea costurilor ar impune externalizarea activitatilor care nu sunt de baza.

- ar creste eficienta, cifra de afaceri si valoarea de piata a operatorului Radiocomunicatii.

Prin crearea unei astfel de entitati s-ar putea evita concedierile ce ar putea apare in urma preluarii operatorului Radiocomunicatii, prin procesul de privatizare, de catre un partener strategic pentru care activitatea de instalare de echipamente nu este de baza si ca atare ar putea sa o externalizeze.

Deja s-a anuntat ca 356 angajati vor fi disponibilizati - poate ca o parte dintre acestia ar putea fi asignati noii entitati.

Primul client al noii entitati va fi chiar Radiocomunicatii care ii va asigura contracte pentru o perioada limitata, sase luni de exemplu, urmand ca acesta sa devina independenta si lucrativa prin atragerea de contracte din piata.

Noua entitate s-ar putea crea prin detasarea angajatilor si a activelor aferente activitatii, care se constituie in capital, aport al companiei mama. Pentru inceput actionar in noua entitate ar putea fi, fie Radiocomunicatii, fie statul roman prin MCTI, fie cel mai bine ambele, urmand ca in structura actionariatului sa fie atras un partener strategic si/sau fonduri de investitii.

Listarea operatorului RomTelecom

Daca as fi ministrul comunicatiilor as relua si procesul de listare a operatorului RomTelecom. Procesul de listare ar trebui reluat cu selectarea consultantului printro licitatie internationala transparenta (descendenta), care va oferi timp operatorului sa termine procesul de reinventare, redefinire inceput recent.

Acum trei ani RomTelecom a inceput un proces de restructurare care avea ca obiectiv principal stabilizarea financiara a companiei, constand in principal din reducerea costurilor.

Astazi compania arata mult mai bine: fara datorii, circa 12.300 angajati sau 300 linii/angajat, dar se confrunta cu o mare problema.

Scaderea dramatica a abonatilor la telefonia fixa, a determinat RomTelecom sa treaca la a doua etapa a restructurarii prin care se incearca folosirea intensiva a bazei de abonati, oferind in afara de telefonie, servicii de acces de banda larga si continut - anul trecut a fost lansat Dolce, televiziune prin satelit.

Amanarea listarii din cauza ’dosarului privatizarilor’ permite operatorului RomTelecom, sa avanseze in procesul de reinventare lansat recent si astfel sa mai recupereze din pierderea de valoare, iar operatorului Cosmote Romania sa devina un competitor redutabil cu o valoare de piata importanta.

Fuziunea operatorilor RomTelecom si Cosmote Romania inainte de listare

Daca as fi ministrul comunicatiilor as solicita fuziunea operatorilor RomTelecom, in care Romania detine 45.99% si Cosmote Romania, in care RomTelecom detine 30%, inainte de listarea RomTelecom.

As cere, deci, transformarea a doi operatori, RomTelecom si Cosmote Romania, fiecare cu problemele lui si fiecare actionand pe cont propriu intro piata din ce in ce mai convergenta si mai competitiva care insa se apropie de saturatie, intrun operator puternic capabil sa concureze cu Vodafone si Orange si sa recastige pozitia de lider.

Daca as fi ministrul comunicatiilor as incerca repararea greselilor facute. As incerca schimbarea atitudinea fata de telefonia fixa oferita de RomTelecom care a fost considerata dupa 1989 serviciu social rezultand cea mai slaba infrastructura de telecomunicatii din Europa.

As reda incredere investitorilor ca guvernul nu va mai intervenii niciodata in lupta pentru clienti, foarte importanta in cresterea valorii de piata a grupului RomTelecom. Va fi timp si pentru modificarea tarifelor de interconectare.

Daca as fi ministrul comunicatiilor nu as recomanda vanzarea intregului pachet detinut de stat, dupa modelul Frantei sau Germaniei unde statul detine inca o pozitie minoritara, dar confortabila, in structura actionariatului.

Folosirea fondurilor generate de telecomunicatii pentru dezvoltarea telecomunicatiilor

Daca as fi ministrul telecomunicatiilor as cere ca fondurile generate de telecomunicatii (privatizari: RomTelecom, Radiocomunicatii, etc., licente 3G, etc.) sa fie folosite pentru conectarea Romaniei rurale la retelele de telecomunicatii. Astazi 47% din populatia Romaniei locuieste in zonele rural unde densitatea telefoniei fixe este de 10%.

MCTI se imprumuta (Banca Mondiala, etc.), sau ANRCTI ia bani de la operatorii de telecomunicatii pentru a instala telecentre in unele dintre comune in timp ce banii generati de telecomunicatii (privatizarea RomTelecom, cele 4 licente 3G, etc.) au fost “atrasi de gaurile negre” din economia Romaniei.

As incerca sa conving guvernul ca in tarile dezvoltate telecomunicatiile sunt vazute ca un motor al dezvoltarii economice a tarii. Pentru aceasta trebuiesc dezvoltate.

Administrarea activelor de telecomunicatii detinute de stat

Daca as fi ministrul comunicatiilor as cere primului ministru ca administrarea tuturor activelor de telecomunicatii sa se faca de aceiasi autoritate. As cere, deci, transferul administrarii operatorilor Telecomunicatii CFR si Teletrans, de la ministerele respective la MCTI, care are in administrare si alti operatori, sau la o entitate specializata.

Desi rezultatele MCTI in administrarea activelor de telecomunicatii ale statului nu sunt deosebite, este mai bine ca administrarea tuturor activelor de telecomunicatii sa se faca de catre aceiasi autoritate, expertiza in telecomunicatii a celor doua ministere nefiind una deosebita.

POSTelecom

Daca as fi ministrul comunicatiilor ar trebui sa rezolv si problema POSTelecom, o constructie politica care treneaza de mai multi ani si care probabil penalizeaza prin intarziere.

Realizarea acestor obiective, sau macar a marii lor majoritati, ar putea reda credibilitate ministerului afectata in ultimul mandat prin amanarea privatizarilor, lista suspectilor, „dosarul privatizarilor”.

Dr. Nicolae Oaca (nicolae_oaca@yahoo.com)

Publicat in Market Watch, septembrie 2007