Curtea de Apel Bucuresti a dispus amendarea Ministrului Mediului si Schimbarilor Climatice pentru refuzul de a expropria doua terenuri de circa 5.000 mp din Parcul Bordei, terenuri care apartin omului de afaceri Costica Constanda in Parcul Bordei. Amenda este in cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data de 17 aprilie 2015 si pana la indeplinirea obligatiilor de expropriere, se arata intr-un comunicat emis de Primaria sector 1. Hotararea Curtii de Apel nu este definitiva si executorie, Ministerul Mediului atacand-o cu recurs, aceasta cale de atac urmand a fi solutionata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
"Solicit Ministrului Mediului sa puna in aplicare, in regim de urgenta, decizia justitiei si sa exproprieze intreg Parcul Bordei. Primaria Sectorului 1 va continua lupta pentru salvarea de la distrugere a Parcului Bordei si nu va autoriza ridicarea unor imobile pe suprafata acestei importante oaze de verdeata a Capitalei. Administratia pe care o conduc va apara si in acest caz interesul public pentru ca Parcul Bordei este si va trebui sa ramana al bucurestenilor", a declarat Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.
Conform Legii nr. 170/2008 cele doua terenuri din Parcul Bordei au fost declarate de utilitate publica, iar Ministerul Mediului si Padurilor a fost desemnat sa efectueze procedurile de expropriere.
Intrucat ministerul de resort a tergiversat efectuarea exproprierii, Consiliul Local Sector 1 a dat in judecata ministerul. In anul 2014, prin Decizia nr. 1877/09.04.2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis actiunea administratiei locale a Sectorului 1 si a obligat Ministerul Mediului, Primul Ministru si Guvernul Romaniei sa indeplineasca procedurile de expropriere pentru cauza de utilitate publica a terenurilor situate in zona Parcul Bordei. Intrucat Ministrul Mediului a refuzat sa puna in aplicare hotararea Inaltei Curti, Consiliul Local Sector 1 a cerut instantelor judecatoresti amendarea ministrului de resort.
Constanda vrea sa construiasca pe cele doua terenuri din parc
Incepand cu luna decembrie 2013, omul de afaceri Costica Constanda a solicitat Primariei Sectorului 1 doua certificate de urbanism pentru ridicarea unor constructii in Parcul Bordei. Omul de afaceri invoca in solicitarea sa prevederile Planului Urbanistic Zonal, aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 269/2007, care ii permitea sa construiasca blocuri cu regim de inaltime P+11 etaje.
"Primaria Sectorului 1 s-a opus eliberarii certificatelor de urbanism, in forma solicitata de Costica Constanda, invocand prevederile Planului Urbanistic General (PUG), aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 269/2000, valabil si in prezent. Potrivit PUG-ului, cele doua terenuri detinute de Costica Constanda in Parcul Bordei fac parte din zona V4 (spatii verzi), ceea ce inseamna ca parcelele respective sunt neconstruibile. Din acest motiv, orice demers pentru a construi in Parcul Bordei este in afara legii. In plus, potrivit prevederilor Legii nr. 70/2013, "schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 1 sunt lovite de nulitate absoluta"", se arata intr-un comunicat emis de Primaria sector 1.
Costica Constanda a notificat Primaria Sectorului 1, in data de 7 septembrie 2015, solicitand eliberarea unor noi certificate de urbanism pentru terenurile din Parcul Bordei.
"Omul de afaceri invoca prevederile Legii nr. 229/2013, potrivit careia, daca au trecut mai mult de doi ani de la declararea utilitatii publice a terenurilor si acest lucru nu s-a materializat, se repun in drept documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism aflate in vigoare la data declararii utilitatii publice, respectiv PUZ 2007, care ii dadea dreptul de construire. Insa, potrivit deciziei Inaltei Curti, prevederile Legii nr. 229/2013 nu se aplica in acest caz. Aceasta institutie a retinut ca declararea de utilitate publica realizata prin Legea nr. 170/2008 nu face obiectul Legii nr. 255/2010, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 229/2013. Costica Constanda a dat in judecata, in anul 2015, atat Primaria Sectorului 1, cat si pe semnatarii certificatelor de urbanism pentru cele doua terenuri pe care le detine in Parcul Bordei. Omul de afaceri solicita anularea certificatelor de urbanism emise de Primaria Sectorului 1 si emiterea unor noi certificate, conform PUZ-ului din 2007. In plus, Constanda mai solicita obligarea semnatarilor certificatelor de urbanism, care s-au opus construirii, la plata unor penalitati de 1000 lei pentru fiecare zi de intarziere. Cauza este pe rolul Tribunalului Bucuresti", se mai arata in comunicatul Primariei sector1.
- Cum a devenit Parcul Bordei proprietate privata
Omul de afaceri Costica Constanda a cumparat inainte de anul 2000 de la familia Lincaru, fostii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. In 2001 a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Basescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotarat sa pastreze Satul si i-a oferit lui Constanda, la schimb, in baza Legii 10/2001, 3,3 hectare in Parcul Bordei.
Constanda a vrut sa construiasca acolo cladiri de locuinte, dar municipalitatea s-a opus fiindca era spatiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptatit si s-a adresat instantei. Judecatorii i-au dat dreptate, obligand Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa-i aprobe blocuri de 5 etaje in Parcul Bordei si sa-i plateasca despagubiri de 18 milioane de euro. La aceasta suma s-au mai adaugat penalitati de circa 12 milioane de euro, suma ajungand la aproape 30 de milioane de euro.
Ca sa nu plateasca acesti bani si pentru ca Bordeiul sa ramana spatiu verde, la inceputul anului 2008, CGMB a hotarat sa faca un schimb de terenuri si sa-i dea inapoi lui Constanda Satul Francez. Inainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vandut insa circa 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei unor cetateni ucraineni, acesta primind in Satul Francez o suprafata echivalenta cu terenul pe care-l mai detinea in parc, respectiv 2,8 ha. Ca sa salveze si cei 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei, in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic.
Tot in 2008, cand au facut schimbul de terenuri, primarul Capitalei la vremea respectiva, Adriean Videanu, si omul de afaceri Costica Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renuntat la terenul din Parcul Bordei si a primit la schimb o suprafata identica in Satul Francez. In contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) se obliga sa-i aprobe lui Constanda, in Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 5 etaje.
Fiindca CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic, in ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Astfel, omul de afaceri renunta la terenul din Satul Francez si vroia ca municipalitatea sa-i plateasca bani pentru terenul din Bordei si despagubiri. Constanda declara la vremea respectiva ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul. Alesii locali i-au aprobat PUZ-ul abia in decembrie 2010, dupa ce procesul era deja pe rol.
Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a Civila, a decis pe 5 iulie 2011 sa oblige Primaria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro in favoarea omului de afaceri Costica Constanda. Municipalitatea a facut recurs, dar l-a pierdut si pe acesta, sentinta fiind data pe 7 noiembrie 2013. Astfel, instanta a anulat contractul de schimb de terenuri, iar municipalitatea trebuie sa-i plateasca lui Constanda circa 140 milioane de euro reprezentand valoare terenului din Parcul Bordei si dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data introducerii actiunii - 20.08.2010 pana la data platii efective a sumei, plus cheltuielile de judecata. Procesul inca se judeca.
4
1
