​​VIDEO REPORTAJ Cum se degradeaza lacurile Bucurestiului, dupa 20 de ani de nepasare a administratiei locale

de Catiusa Ivanov, Video: Matei Budes     HotNews.ro
Luni, 16 iulie 2012, 15:22 Actualitate | Administratie Locala

FOTOGALERIE_ Ce s-a construit nou pe malul lacurilor_ harti
Malul Lacului Plumbuita. Apa reflecta culoarea cerului, copacii si iarba sunt de un verde crud, hipnotic, nears inca de soarele verii. Pasarile canta, iar din cand in cand vantul le acompaniaza aducand fosnetul ierbii si al stufarisului. Acest paradis, aflat la doar cativa km de Centrul Capitalei este insa lasat in mizerie, autoritatile locale ingnorandu-l timp de 20 de ani. Pe luciul apei plutesc insule de gunoi (pungi de plastic, pet-uri, mobila veche, chiar cate un vas de WC). Malul lacului este surpat, iar drumul care serpuieste pe malul apei este murdar si darapanat. Cuprinsi de dorinta de a vedea o imagine cat mai frumoasa, oamenii si-au ticsit casele cat mai aproape de lac venind in anumite situatii cu gardul pana in apa.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei. Dispozitia nu a fost insa respectata iar municipalitatea nu a realizat un regulament unitar, fiecare construind dupa bunul plac, fara strazi si fara utilitati. Mai mult, un grup de studenti de la Universitatea de Agronomie care a facut un studiu pe salba de lacuri sustine ca 50% dintre constructiile noi sunt construite in zona inundabila. Aceasta nu este insa doar imaginea lacului Plumbuita ci a tuturor celor 9 lacuri din salba Colentina.




De ce lacurile sunt murdare?

Salba de lacuri Colentina are 9 lacuri pe teritoriul administrativ al Bucurestiului: Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti si Pantelimon I. Primele 6 se afla in administrarea Primariei Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement, iar celelalte trei se afla in administrarea Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea Apelor Romane. Potrivit legii, administratorii lacurilor si drumurilor trebuie sa se ocupe de intretinerea, reabilitarea lor si valorificarea potentialului.

Chiar daca nu s-au facut lucrari de amenajare, nici macar un drum minimal de acces in jurul lacului, iar ceea ce s-a realizat in perioada comunista, s-a degradat, cele 6 lacuri administrate de ALPAB sunt curatate. Nu acelasi lucru se poate spune si de Plumbuita, Fundeni si Pantelimon 1, ape in administrarea SGA Ilfov Bucuresti. Atat luciul apei cat si malul sunt pline de gunoaie. Apele Romane dau vina pe oamenii care locuiesc in zona, nexplicand insa de ce nu isi fac treaba.

"Atat resursa de apa a raului Colentina cat si activitatile unitatii noastre nu sunt generatoare de deseuri, deci gunoaiele reprezinta aportul nedorit al unor cetateni fara educatie privind indatoririle civile. Pe malurile lacurilor din administrarea noastra sunt cateva cartiere in care o parte dintre riverani nu folosesc serviciile de salubrizare si canalizare, iar in consecinta atat deseurile cat si apele menajere sunt descarcate in mod sistematic in cuvetele lacurilor", explica institutia, la solicitarea HotNews.ro.

Din acelasi raspuns aflam ca de curatarea celor trei lacuri se ocupa 6 oameni: "Pentru exploatarea si intretinerea lucrarilor hidrotehnice, a echipamentelor hidromecanice si manevrarea acestora in scopul reglarii debitelor si nivelurilor avem o formatiune de lucru compusa din 6 salariati. Tot aceasta formatie mai are de efectuat si intretinerea luciilor de apa a lacurilor respective privind colectarea plutitorilor si a vegetatiei acvatice. Containerele cu deseurile colectate sunt ridicate si transportate la rampele de gunoi de catre un operator specializat", sustin reprezentantii institutiei. Asa cum se poate vedea din inregistrarea video, gunoiul troneaza pe malul lacului. Numele operatorului care ridica gunoiul si costurile nu ne-au fost comunicate de institutie, desi am solicitat acest lucru.

Cine trebuie sa intretina drumurile din jurul lacurilor?

Constructia drumului din jurul salbei de lacuri Colentina a inceput imediat dupa dragarea lacurilor, intre anii 1930-1940, si a fost continuata in perioada comunista. In acest moment, 25 la suta din drumul din jurul lacurilor este blocat de diverse proprietati, 56,5% este doar un acces pietonal - uneori o  poteca - iar pe 18,5 % se permite atat acces pietonal cat si acces auto. Administratia locala nu a continuat dupa 1989 acest proiect. Nici macar nu a intretinut ceea ce se realizase, cu exeptia Primariei Sectorului 1 care a modernizat de curand o mare parte dintre aceste drumuri, in zona aflandu-se locuinte de lux.

De ce malurile lacurilor nu s-au amenajat si sunt lasate in paragina?

In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat indicatorii economici pentru un proiect de reabilitare a salbei de lacuri Colentina, curatarea zonelor adiacente si introducere acestora intr-un circuit turistic.  Proiectul, in valoare de circa 33 milioane de euro, ar fi trebuit finantat in proportie de 85 la suta din fonduri europene. Cu un an inainte, in 2006, Primaria Capitalei a cerut Guvernului sa-i transfere in patrimoniu si cele 3 lacuri aflate la Apele Romane pentru a putea realiza un proiect unitar de amenajare. O data cu schimbarea primarului general, in 2008, acest proiect a fost dat uitarii desi a fost singurul, din ultimii 20 de ani, care a tratat in ansamblu salba de lacuri Colentina.

In 2010, Primaria Capitalei a venit cu un nou proiect, amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei si zona adiacenta lor. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro.

"De ce nu s-a realizat proiectul din 2007 nu va pot spune. Va spune biroul de presa. Pot sa va spun ca Primaria Capitalei prin ALPAB a obtinut finantare europeana pentru un proiect foarte important si anume "Amenajare circuit Floreasca Tei" care cuprinde lucrari de amenajare a malurilor pe zonele pe care Primaria Capitalei are teren proprietatea, realizarea unei ecluze, decolmatarea lacurilor. Practic o prelungire a traseului Herestrau-Floreasca-Tei prin aceasta ecluza care se va realiza in barajul Floreasca, deci vor fi noi zone de agrement pe malurile acestor lacuri si pe lacuri. ALPAB a mai realizat o documentatie tehnica privind reabilitarea apararilor de mal ale lacului Herestrau insa documentatia nu a primit acceptul Consiliului General", a explicat Roxana Balcu, director tehnic adjunct ALPAB.

SGA Ilfov-Bucuresti spune ca nu are niciun proiect de amenajare a lacurilor din administrare: "SGA Ilfov-Bucuresti are ca principale atributiuni gospodarirea cantitativa si calitativa a resursei de apa a raului Colentina, exploatarea, intretinerea si repararea infrastructurii de gospodarire a apelor aflate in administrare. Pentru barajele acumularilor Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I, care au autorizatii de functionare in siguranta valabile pana la data de 09.08.2017 nu sunt necesare decat lucrari de intretinere si reparatii curente", se arata in raspunsul trimis catre Hotnews.ro.

 
Piata imobiliara si-a spus cuvantul si asa s-a ajuns ca pe terenul unei gropi de imprumut a unei foste caramidarii sa apara un cartier de locuinte, altii sa-si construiasca locuinta chiar pe malul lacului, altii au intrat chiar in lac.
 
 
Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism, PMB
Primaria sectorului 2 in parteneriat cu Primaria sectorului 1 are si ea un proiect de amenajare a salbei de lacuri Colentina, proiect care prevede construirea unei telegondole intre Casa Presei si capatul Soselei Pantelimon. Telegondola va pleca de la nivelul solului si va circula la o inaltime de circa 50 de metri. In cel mai inalt punct va ajunge la inaltimea de 85 metri. Viteza de deplasare va fi de 5 metri pe secunda, iar capacitatea de transport a unei singure telecabine va fi de 1.500 de persoane pe ora.

"Construirea unei telegondole peste salba de lacuri din Capitala va avea la baza mai multe functiuni si anume: turism, agrement si transport public, oferind tuturor utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi de-a lungul traseului si a luciul de apa. Se preconizeaza amenajarea de parcari de descurajare la capetele liniei telegondolei care sa permita descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei prin acest sistem de transport. Un alt avantaj al realizarii acestui proiect este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei", se arata intr-un comunicat de presa postat pe site-ul Primariei sector 2.

Proiectul nu prevede insa si curatarea salbei de lacuri astfel ca turistii vor putea admira in voie gunoaiele si saracia din zona. Deocamdata Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat el fiind in dezbatere publica. Costurile necesare construirii telegondolei se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro. Atat arhitectii cat si societatea civila sunt de parere ca acest proiect este "absurd", "inutil", "o tichie de margaritar".

La intrebarea de ce administratia locala nu a facut nimic in ultimii 20 de ani, Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, da cel mai simplu raspuns: "Nu pot sa motivez in niciun fel decat o lipsa de bani si o inconsistenta institutionala prin asta vorbind si de calitatea adminsitratorului si a legislatiei".

De ce s-a construit haotic pe malul lacurilor?

Daca pe domeniul public nu s-a intamplat aproape nimic, administratia locala neglijand acest teritoriu, pe domeniul privat s-au intamplat chiar foarte multe lucruri. Dupa anul 2000, cand au inceput privatizarile si retrocedarea terenurilor, o mare parte dintre terenurile de pe malurile lacurilor au devenit proprietate privata. Pe perioada boom-ului imobiliar, inspirati de filme americane cu casa langa lac, dezvoltatorii imobiliari s-au inghesuit sa construiasca cat mai mult si cat mai aproape de apa, fara nicio regula. 

"Amenajarea raului Colentina s-a terminat prin anii 70. Ultimele lacuri cam in acea perioada s-au amenajat. Tot in acea perioada pentru intretinerea lacului, statul a incredintat si a obligat o serie de mari intreprinderi economice sa detina si sa administreze niste baze sportive pe malul lacului. Ei, lucrurile astea, dupa 90, printr-o aplicare stramba a legislatiei, aceste drepturi de administrare pentru terenurile respective s-au transformat in titluri de proprietate si ulterior printr-o succesiune de manevre nu tocmai controlate si imi permit sa spun ca nu tocmai foarte clare din punct de vedere juridic s-a ajuns la situatia de acum. Pe malul lacului, in zona verde prevazuta initial si care a fost prevazuta in buna parte si in PUG-ul din 2000 au aparut tot soiul de alte folosinte.

Evident, piata imobiliara si-a spus cuvantul si asa ca s-a ajuns ca pe terenul unei gropi de imprumut a unei foste caramidarii sa apara un cartier de locuinte, altii sa-si construiasca locuinta chiar pe malul lacului, altii au intrat chiar in lac. Si enumerarea ar putea continua", descrie foarte bine situatia Sorin Gabrea, Seful Comisiei de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei, acest lucru nu a fost insa respectat. De asemenea, data fiind importanta zonei, Primaria Capitalei ar fi trebuit sa reglementeze printr-un plan urbanistic ce se poate construi si ce nu in aceasta zona. Nici acest lucru nu s-a intamplat.
 
Se vede clar ca nu s-a facut planificare urbana in aceste zone. Fiecare a construit cum a vrut, ce culoare a vrut, nu exista o coerenta privind inaltimea si retragerile. Unele case sunt foarte aproape de lac
 
 
prf.dr. Ioana Tudora, Universitatea de Agronomie


Mai mult, Legea apelor "interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora. Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de catre directiile de ape, solicitandu-se beneficiarilor demolarea acestora. In situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii".

Potrivit unui studiu facut de un grup de studenti la Universitatea de Agronomie, pentru lucrarea de diploma, sub indrumarea prf.dr. Ioana Tudora, circa jumatate dintre constructiile noi au fost construite in zona inundabila a raului.

"Am suprapus existentul construit cu harta cu zonele indabile de la Apele Romane si a reiesit aceasta cifra. Se vede clar ca nu s-a facut planificare urbana in aceste zone. Fiecare a construit cum a vrut, ce culoare a vrut, nu exista o coerenta privind inaltimea si retragerile. Unele case sunt foarte aproape de lac. Aleori este cate o casa in mijlocul campului. In Pantelimon nu exista nici drumuri, nici utilitati", spune Ioana Streza, unul dintre studentii care au lucrat la diploma.

Apele Romane spun insa ca nu s-a construit in zona inundabila: "Unul dintre rolurile principale ale acumularilor de pe raul Colentina a fost acela de a realiza asanarea zonelor mlastionase din zona albiei, reducand astfel si riscul producerii unor inundatii in cazul unor fenomene meteorologice si hidrologice periculoase. Conform prevederilor legale, dupa realizarea in anii 80 a actualei amenajari hidrologice a salbei de lacuri, nu au fost emise avize pentru realizarea de constructii in zonele inundabile, respectiv in cuvetele lacurilor, insa in cuveta lacului Pantelimon I exista cateva locuinte mai vechi ramase nedemolate la data realizarii investitiei si una construita fara aviz de gospodarire a apelor in anul 1997".

Ce ar trebui facut?

"Intai de toate trebuie sa existe o clarificare a regimului juridic al lacurilor. Trebuie sa existe un administrator care sa aiba grija de acest patrimoniu. Apoi ar trebui sa existe acest statut consistent din punct de vedere legislativ care sa-i permita acestui administrator sa-si realizeze misiunea", explica Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism.

"Dupa care ar trebui realizat un cadastru al zonei lacurilor astfel incat sa stim cu cine vorbim, cine este proprietar, ce alta forma de contract care greveaza lacul exista. Dupa ce se realizeaza acest inventar, cu un fundament legislativ si institutional consistent, se poate trece la partea cealalta care insemana realizarea unui program in baza unei strategii si a unei viziuni de ansamblu. In ultima instanta este vorba de alocarea unui buget corespunzator dar si, cel mai important lucru, o adminsitratie eficienta si mobilata cu oameni care sa fie in stare sa conduca un astfel de proiect", mai spune Gabrea.

Ioana Streza, student pesiagist la Universitatea de Stiinte Agronomice: "Noi am propus in primul rand finalizarea drumului de acces, o promenada, in jurul lacurilor si sa se planteze malul lacurilor ca o resursa de spatiu verde a orasului. Acolo unde s-a construit pana in buza lacului, obstacolele ar trebui indepartate, ca sa te poti plimba cu bicicleta, cu rolele. De asemenea, unde este posibil, salba de lacuri ar trebui conectata cu marile parcuri. Sa nu uitam ca lacurile Colentina au fost facute pentru loisir, promenada, recreere".

Istoria salbei de lacuri Colentina

Imagini vechi raul Colentina
Foto: Raluca Dinca, Elena Macaveiu, Ioana Streza, Christian Voinescu
Problema amenajarii raului Colentina si a asanarii mlastinilor din jur sau s-a pus pentru prima oara la inceputul secolului XX. Acestea reprezentau in primul rand un focar de infectie pentru oras, situate in calea vinturilor dominante ce bat spre oras, deziderat estetic si de loisire, dupa cum scriu Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche in cartea  Probleme Edilitare Bucurestene.

In 1910/1912 se dau primele legi pentru asanarea lacului Herastrau, fara urmari notabile insa. In 1923 incepe  amenajarea de plaje cu echipamente pentru bai de soare si helioterapie pe unele lacuri. In 1926, primaria infiinteaza Comisia pentru asanarea vaii Colentinei, iar aceasta propune 3 variante: restringerea luciului de apa, cresterea lui si o varianta intermediara. Se alege cea din urma, dar pentru a fi pusa in practica era nevoie de un debit mai mare decat avea raul.

In 1933 incep lucrarile pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea si a lacului Herastrau, lucrari finalizate in 1936. Lucrarile au fost foarte ample doar in cazul Herastraului deplasandu-se 1.500.000 mc pamint. In 1936 pentru a compensa debitul Colentinei se demareaza lucrarile la barajul Bilciuresti (pe Ialomita) si canalul de aductiune Ghimpati. In acelasi an incepe amnajarea lacurilor Floreasca si Baneasa. In 1970 se termina de amenajat toata salba de lacuri Colentina, asa cum o vedem in zilele noastre.


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

8345 vizualizari

  • +5 (7 voturi)    
    mda (Luni, 16 iulie 2012, 15:47)

    eu [anonim]

    frumos si interesant articol

    dar intrebarea tipic americana:

    WHO THE F CARES ?

    80% din populatie este interesata de minciunile lui ponta si de culoarea chilotilor biancai....

    asta e blestemul acestei tari... sa avem de unde, dar sa ne batem joc de tot ce e in jurul nostru pe pricipiul: si asa mor in curand, ce naiba sa las in urma ?
    • 0 (0 voturi)    
      uite... (Marţi, 17 iulie 2012, 13:15)

      Kor [utilizator] i-a raspuns lui eu

      Uite, mie-mi pasa, si nu neaparat pentru ca locuiesc in zona si-mi place parcul Plumbuita. Anult trecut am trimis, in caklitate de cetatean platitor de impozite, un e-mail catre Primaria Sectorului 2 ii care le reprosam aspectului lacului Plumbuita.

      Raspunsul a fost prompt, civilizat, dar pe masura balcanismului nostru. Am aflat ca nu Primaria se ocupa de acel lac, si nici macar (cum banuiam eu) Administratia lacuri parcuri si Agreement ci o total necunoscuta (pentru mine) S.G.A Ilfov. mai mult, tot ce a putut face primaria a fost sa-i amndeze pe cei de la SGA-ul ala cam in fiecare an pentru mizeria de pe luciul apei.

      Cum ar veni SGA, care e in subordinea apelor Romane, care e in subordinea Ministerului Mediului a platit amenzi Primariei. Cum Apele Romane se finanteaza partial de la buget, partial din activitati proprii, rezulta ca eu am platit, partial (din taxele si impozitele la nivel de stat) o amenda mie insumi, de data asta in calitate de beneficiar al sumelor cheltuite de primaria zonei unde locuiesc. Kafkian :)
  • +9 (9 voturi)    
    LACURI MURDARE (Luni, 16 iulie 2012, 15:51)

    gogu [anonim]

    toate vilele cu groapa septica de langa lacuri, deverseaza prea plinul in apa freatica si implicit in apa lacurilor.
    Dovada? Se mai poate face baie, fara sa te imbolnavesti? Apa e fecalizata...
    • 0 (0 voturi)    
      Apa (Marţi, 17 iulie 2012, 7:27)

      Vizitiul [utilizator] i-a raspuns lui gogu

      E becalizata... ;)
  • +7 (7 voturi)    
    Felicitari pt articol! (Luni, 16 iulie 2012, 16:07)

    Rasmus [utilizator]

    despre continut: Dumnezeu iti da dar nu iti baga si in traista!
  • +3 (3 voturi)    
    daca ar fi numai acestea, (Luni, 16 iulie 2012, 16:36)

    verde [anonim]

    dar citeste ce ne mai asteapta in cel mai scurt timp, ca vorba acees trebuie si sponsorii sa manance ceva repede, pana nu se prind bucurestenii. http://www.tabu.ro/salvati-copacii-de-pe-kiseleff-si-aviatorilor-vedetele-sustin-campania-tabu/
  • +4 (4 voturi)    
    era sa uit :) (Luni, 16 iulie 2012, 16:43)

    alex [anonim]

    de domnul primar care a fost, cu consilera lui liberala ( atunci ) cu barbat administrator de parcari. super afacere, dai cu vopsea pe jos si ceri taxa de parcare. de atunci au evoluat mult :)
  • +3 (3 voturi)    
    pescuit Lacul Tei (Luni, 16 iulie 2012, 17:25)

    phane [anonim]

    Pe malul Lacului Tei, chiar in parcul Tei, a aparut o forma care percepe tarife foarte piperate pentru pescuit, si inchiriaza barci si hidrobiciclete. Pescuitul este interzis fara plata taxei respective, cu justificarea ca e crescatorie in lac.

    As fi foarte curios sa stiu daca e chiar asa, si cine le-a dat autorizatie pentru activitatile respective. Puteti face o investigatie, in continuarea aceasteia ? Multumesc!
  • +2 (2 voturi)    
    strandurile Tei transformate in vile (Luni, 16 iulie 2012, 19:30)

    Dana [anonim]

    si tot pe malul lacului Tei, fostele stranduri au disparut complet, fiind transformate in parc rezidential...cine a dat terenurile din parc, tinand cont ca acolo nu a fost niciodata altceva decat parc ?!
  • +2 (2 voturi)    
    stiu cine e de vina!!! (Luni, 16 iulie 2012, 20:13)

    ofuscatu [anonim]

    de vina sunt cei de la administratia parcuri si de la primarie. au dat autorizatii pentru construirea de terase pe malul lacurilor. s.a defrisat, se arunca gunoiul direct in lacuri ...exemplu herastrau, circ, floreasca, plumbuita.


    boicotati terasele de pe malurile lacurilor si faceti sesizari. eu am sute, ma stie si postasul. cei de la AP si primarie imi raspund ca totul este ok. bag mana in foc ca iau spaga...sa mearga politia pe capul lor putin. in floreasca s-au dat autorizatii de ansambluri rezidentiale
  • +1 (1 vot)    
    La pas pe langa lacurile bucurestene (Marţi, 17 iulie 2012, 9:09)

    AdrianTudor [anonim]

    Un articol interesant despre lacuriel bucurestene
    in numarul 6 http://www.orasul.ro/articles/view/revista-bucurestiul-meu-drag.html
  • +1 (1 vot)    
    Pe mana cui e soarta monumentelor? (Marţi, 17 iulie 2012, 10:25)

    Petru [anonim]

    pai noul secretar de stat este tocmai "arhitectul" Nistor - http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1714895-nistor-tartorul-monumentelor-istorice.htm
  • +1 (1 vot)    
    sugestie (Marţi, 17 iulie 2012, 11:37)

    ioana2000 [utilizator]

    eu zic sa faceti o serie


    sezoniera a subiectului ,probabil va avea acelasi efect
  • +2 (2 voturi)    
    destule omisiuni... (Miercuri, 18 iulie 2012, 12:15)

    NRDobrogea [anonim]

    Nimic despre masuratorile calitatatii apei si interzicerea scaldatului in aceste ape, despre pericolul consumului pestelui prins, despre sursele de poluare din amonte ale Colentinei, despre agresivitatea unor panouri puse de ALPAB, panouri inlocuite prin interventia Eco-Civica, despre canalizarea care uneori se varsa direct in lacuri, despre secretizarea analizelor apelor lacurilor, despre metamorfozarea abuziva a suprafetei lacurilor in spatii verzi(dupa condeiul cadastrului verde al PMB), despre nedrenarea lacurilor din ultimii 70-80 de ani si implicit despre adunarea unui strat de peste 2m de aluviuni amestecate cu substante toxice, despre abuzurile unor primarii care au permis construirea a te miri ce exact pe malul lacului. Si nu numai...
    • 0 (0 voturi)    
      Totusi este un inceput (Joi, 19 iulie 2012, 18:49)

      mpalade [utilizator] i-a raspuns lui NRDobrogea

      Da, sunt mult mai multe probleme legate de acest subiect, al lacurilor bucurestene, dar trebuie sa recunoastem initiativa Hotnews.ro pentru subiectul abordat. Da, se poate reveni pe marginea subiectului.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi