Dezbatere interactiva Alegerile europarlamentare 2014

VIDEO Locuri de muncă în UE și acces liber la acestea - un motiv pentru a vota la europarlamentare? Europarlamentari și experți au dezbatut la Pitești/ UPDATE : Raspunsurile celor 4 europaralemntari la intrebarile cititorilor!

de EurActiv    
Joi, 6 februarie 2014, 14:36 Actualitate | Politic

http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2014-02-6-16556833-0-europarlamentarii-theodor-stolojan-ppe-norica-niolai-alde-elena-oana-antonescu-ppe-corina-cretu.jpg
Europarlamentarii Theodor Stolojan (PPE), Norica Niolai (ALDE), Elena Oana Antonescu (PPE), Corina Cretu (S&D) - colaj / sursa foto: europarl.europa.eu

Cum contribuie Parlamentul European (PE) la oportunitățile de pe piața forței de muncă?
Reprezentanți ai principalelor grupuri politice din PE, experți în problematica europeană, în domeniul ocupării și securității sociale, precum și în comunicare atrag atenția asupra importanței apropiatelor alegeri euro-parlamentare și asupra felului în care cetățenii pot influența decizia politică la nivelul Uniunii Europene.

UPDATE - Cei 4 europarlamentari au raspuns intrebarilor adresate de cititorii HotNews.ro/EurActiv.ro.

 Urmăriți inregistrarea VIDEO:

  • Crearea de locuri de muncă și libera circulație a lucrătorilor reprezintă o miză importantă pentru a merge la vot? 

  • În ce măsură membrii Parlamentului European pot contribui la politici și programe în acest sens? Care este rolul Parlamentului European în procesul deciziei de la nivelul Uniunii Europene și de ce este important votul cetățenilor în alegerile euro-parlamentare 2014?



Dezbaterea "Rolul Parlamentului European în contextul problematicii pieţei muncii și libera circulaţie a lucrătorilor" deschide în Pitești seria de evenimente interactive ale Biroului de Informare al Parlamentului European în România, menite să atragă atenția asupra alegerilor euro-parlamentare 2014, care vor avea loc în intervalul 22-25 mai, în statele membre ale Uniunii Europene.
 
Au participat la dezbatere și au sustinut prezentări live și înregistrate:
  • Theodor Dumitru STOLOJAN, Membru al Parlamentului European (PPE, PDL), Șef al Delegaţiei Române, Grupul Partidului Popular European (PPE) : ”Piața muncii: Politici  și programe europene pentru crearea de noi locuri de muncă.”
  • Corina CREȚU, vicepreşedinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) – videointervenție înregistrată
  • Norica NICOLAI, șef al Delegației române, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) – videointervenție înregistrată: “Parlamentul European, aliat al cetățenilor care vor să călătorească și să muncească în alte state membre"
  • Elena Oana ANTONESCU, Reprezentant al Grupului Partidului Popular European (PPE) - înregistrare video "Libera circulație a lucrătorilor din România în Uniunea Europeană - un drept câștigat prin muncă"
  • Alina BÂRGĂOANU, Rector Școala Națională de Studii Politice și Administrative: „Alegerile pentru Parlamentul European: între euroscepticism și euroindiferență”
  • Iulian ONEAȘCĂ – coordonator de program, Institutul European din România, expert Ocupare și securitate socială: "Forța modelatoare a instituțiilor și viitorul european”
Peste jumătate de milion de români – fără loc de muncă (statistici oficiale)

În statisticile privind șomajul, județul Argeș depășește ușor media națională (6,59% față de 5,70%, în noiembrie 2013, conform statisticilor ANOFM). Sunt județe cu un șomaj mult mai mare: 10,42% (Teleorman), 10,3% (Mehedinți), Dolj (9,68%), Olt, Gorj, Dâmbovița, cu peste 8%, iar lista poate continua.

Cifrele pot suna sec. Nu și atunci când vedem în spatele lor chipurile îngrijorate ale cetățenilor / familiilor care nu au un loc de muncă, sunt fără venituri și trăiesc, adesea, la limita subzistenței și rezistenței, cu teamă și îngrijorare pentru ziua de mâine.

Procentul de șomeri din județul Argeș, adunat cu statisticile din celelalte județe românești înseamnă că o jumătate de milion de români trăiește astfel, fără să aibă un loc de muncă (507.607, în noiembrie 2013, cf. ANOFM).
 
Toate acestea fac din județul Argeș un județ care să se afle cu prioritate pe agenda oricărui politician european, la fel cu fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale din cadrul Uniunii Europene.

Ce oportunități, politici și programe europene au europarlamentarii pentru cetățenii din Argeș, precum și pentru cei aproximativ 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene?

Dezbatearea interactiva "Alegerile europarlamentare 2014: acum este diferit. Rolul Parlamentului European în contextul problematicii pieţei muncii și libera circulaţie a lucrătorilor” a fost  transmisă de HotNews.ro LIVE VIDEO de la Pitești, vineri, 7 februarie, între orele 11.30 - 13.30.


Cele mai importante declaratii ale zilei:

Theodor Stolojan:
  • Va reamintesc ca UE a zis ca vrem sa fim in fruntea lumii in acest efort de reduce emisiile de gaz de sera
  • ne-am trezit in situatia ca celelalte tari nu au atita preocupare fata de schimbarile climatice cum are Europa iar cresterea costurilor industriale in aceste tari nu e asa de mare
  • Avem reactia companiilor din industria chimica, siderurgica, petrochimica, care au zis: baieti, daca mergeti pe acest drum, uitati de aceste industrii in UE
  • Romania e victima a lipsei unei piete europene a energiei, pe de alta parte e victima incapacitatii de a negocia
  • Avem si alte zone in care piata unica europeana nu e unica: tot ce inseamna produse ale industriei de aparare, ca sa nu mai vorbesc de servicii controlate de asociatii profesionale, gen notari, avocati etc
  • Aveti grija cine da mesaje in Romania legat de UE. Inainte de aderare, erau oameni de afaceri gen Tiriac, Patriciu, care spuneau ca Romania nu e pregatita. Unii erau oameni de afaceri care stiau ce inseamna intrarea in UE: disciplina in achizitii publice, stiau ca o serie de afaceri de tranzitie cu statul nu se mai puteau face asa usor. De data asta avem oameni din sectorul finacniar-bancar care spun ca Romania nici in 10 ani nu va fi gata sa intre in zona euro. Acestora nu le convine ca Romania sa intre in zona euro, ca sa nu mai vorbesc de speculatii pe cursul leu/euro. Ei aduc ca argument nivelul de dezvoltare - nu e un argument care rezista. O tara poate fi competitiva la orice nivel de dezvoltare.
  • Daca Romania ar produce numai Duster si Logan - produse competitive. Romania nu poate intra in zona euro? Cum sa nu poata intra?
  • Romania, ca si orice alt stat membu UE, poate intra in zona euro indiferent de nivelul de dezoltare, atit timp cit veniturile se mentin in corelatie cu productivitatea
  • Am insistat pentru ca te apuca greata cind vezi manipularea
  • Extinderea UE e o sansa pentru Romania
  • A aparut si TTIP despre care in Romania nu se discuta nimic, dar care ne va afecta masiv
  • Din pacate si la nivelul UE se discuta prea putin despre consectinte TTIP
  • In legatura cu programele, avem niste programe care tintesc direct crearea de locuri de munca in Romania. Avem 39 mld euro pentru Romania in 2014-2020 si depinde numai si numai de Romania daca va reusi sa faca programe. Sint orase intregi ale caror programe de dezvoltare depinde integral de fondurile europene
  • Romania pregateste acum acordul cadru pentru fondurile 2014-2020. Pina acum, din 19 mld euro fonduri structurale, Romania a reusit sa absoarba efectiv doar 5 miliarde.Prin urmare, in urmatorii doi ani ne-au ramas de absorbit 14 miliarde de euro.
  • Romania a folosit o singura data fondurile europene pentru reconversie - in cazul Nokia. Tot tarile cele mai dezvoltate utilizeaza cel mai mult aceste fonduri

Corina Cretu:

  • E un an important, marcat de alegerile europarlamentare
  • Mai bine de 2/3 din legislatie se elaboreaz ala Bruxelles
  • E un moment important pentru fiecare partid sa arate ce viziune are pentru viitoarii 5 ani
  • PSD a reusit sa se impuna in teme importante, legate de respectarea drepturilor cetatenilor romani, agricultura, educatie
  • Ne propunem sa venim cu proiecte noi: respectarea drepturilor romanilor, pentru ca romanii au fost tinta unor atacuri nejustificate
  • Avem posibilitatea sa dam presedintia Comisiei Europene si sa avem majoritate social-democrata in Parlamentul European
  • Trebuie sa fie majoritate social-democrata, social-democratii au fost sprijinitorii nostri in aderarea la UE

Norica Nicolai:

  • As vrea sa amintesc rezolutia PE privind egalitatea intre sexe, recunoasterea diplomelor e esentiala in UE
  • Ieri, PE a adoptat un raport propus de mine privind femeile care lucreaza in UE fara forme legale, aceste femei sint supuse riscurilor
  • Inca in state vechi membre ale UE sintem departe de respectarea drepturilor fundamentale, precum libera circulatie a persoanelor
  • Aceasta abordare, mai ales in perioade electorale, nu face deloc bine
  • Romania nu e doar un furnizor de forta de munca in UE, este si un beneficiar, pentru ca sint multi straini care muncesc in Romania ca angajati ai unor companii
  • Exista foarte multi care ar vrea sa limiteze si sa restringa dreptul la libera circulatie in UE, de exemplu conservatorii britanici
  • Noi colaboram intens cu mediul de afaceri roman, cu organizatiile relevante, sindicate, patronate, care ne atrag atentia asupra unor initiative legislative, tinem mereu cont de opinia dvs
  • Sintem la doar citeva luni distanta de alegerile europene iar romanii trebuie sa inteleaga ca sintem cetateni europeni cu totii, aveam aceleasi drepturi si aceleasi obligatii, nu exista cetateni de prima mina si de mina a doua
  • Sint alegeri importante pentru respectul de care ar trebui sa se bucure cetatenii romani in UE


Elena Oana Antonescu: 
  • - Efectele crizei au afectat vietile a milioane de cetateni europeni- 
  • - trebuie remarcate agravarea somajului pe termen lung, care a dus la cresterea sentimentului eurosceptic
  • Provocarea din prezent, a curentului eurosceptic, nu are de-a face doar cu o simpla nemultumire fata de institutiile europene, ameninta chiar principiile democratiei europene
  • In cadrul alegerilor europene am avut de a face cu actori politici care in au fost propulsati de discursul eurosceptic
  • Realitatea economica este ca imigratia este unul din factorii care contribuie la cresterea economica. 
  • Imigratia are avantaje certe pentru economiile tarilor gazda; contribuie la dezv econ nationale. 
  • O demonstreaza in mod clar statisticile. Reudce presiunea asupra sist asig sociale sau de santate. 
  • Reglementarile actuale, inclusiv accesul la beneficiile sociale, contin garantii ca cetatenii europeni sa nu devina o povara pentru sistemele tarilor gazda; in acelasi timp trebuie ca cetatenii romani sa beneficieze de aceleasi drepturi. 
  • Delegatia romana PPE din Parlamentul European a provocat o dezbatere in privind depturilor cetatenilor Ro si bulgari .
  • Dezb actuala referitoare la posibilitatea de limitare a drepturilor de circulatie a muncitorilor creaza o atmosfera tensionata in multe tari europene. Trebuie sa fim constienti ca migratia va fi unul din sub campaniei din Europa mai ales pt euroceptici si tb sa spunem clar ca libera circulatie a cetatenilor nu este negociabila. 

Alina Bargaoanu, rector SNSPA

Efecte ale crizei - Presiune incrucisata: euro-optimism in ceea ce priveste idealul "Europa unita" ; Euro-scepticism in ceea ce priveste UE azi


Intrepretari ale increderii in UE
- asteptari temperate 
- lipsa de incredere in institutiile nationale si in viata politica interna
-UE salvator - ne salveaza ; UE diriginte - ne penalizeaza 
- Europa cu doua viteze - cu doua periferii 
- Tari creditoare vs. tari debitoare


Iulian Oneasca, Coordonator de Program, Institutul European din Romania

UE si Tratatul sunt o consecinta fireasca, istorica. 

Din perspectiva istorica, structurile ierarhice sunt toate sortite pieirii, si este suficient sa facem referire la imperii.  
Putem ajunge la o echilibrare in dezvoltare si de la echilibrare putem ajunge la o colaborare intre egali, care din punct de vedere istoric rezista mai bine. 

Parlamentul European: exprima in fapt vointa cetatenilor. Adica adreseaza obiective, asteptari ale societatii. Rolul este de a genera performanta institutionala 

Despre libera circulatie - 4 categorii diferite: a resortisantilor tarilor terte ; 
Circulatia lucratorilor europeni - libertati si constrangeri . 
Exemplu: 
Libertate: drepturile omului, constrangere - incoerenta institutionala. 

Circulatia lucratorilor europeni - posibile directii de actiune: 
- accelerarea integrarii 
- articularea unei politici de gestiune a mobilitatii in UE
- rafinarea sistemului de reglementari vizand respectarea drepturilor omului

Tudor Pendiuc, Primarul orasului Pitesti
- as vrea sa avem acel nivel intermediar intre abordarea academica si abordarea practica. 
- pe mine cetateanul ma intreaba de ce nu pot ridica zapada de pe strada. 
- cred ca trebuie spus de ce este bine sa fim cetateni europeni dar cu avantaje extrem de punctuale
- mediul politic trebuie sa fie cel care ia decizii. 
- Din personalul care exista in administratia publica trebuie sa gasim pe cei care sa explice cetatenilor.
- Drumul este foarte lung de la deciziile care se iau in Parlamentul European si pana la cetatean. Nu se poate vedea UE bine pentru ca nu avem niste lucruri concrete rezolvate 
- trebuie sa explicam cetatenilor ce anume s-a facut exact in Parlamentul European.
- important este sa spunem oamenilor de ce este bine sa fim cetateni UE, abia apoi se prezentam proiectele politice ale fiecarui partid. 
- Nu am vazut nicio intalnire generata de europarlamentarii nostri cu structurile administratiei locale din Romania. -
- trebuie atins in toate aceste dezbateri nivelul electoratului. Trebuie explicat de ce este mai bine pentru cetatean.
- Noi administratia locala am considerat ca trebuie sa fie ca un sac de box, problemele sa nu treaca de noi. 
- Dv, europarlamentarii, nu ma lasati pe mine - cetatean-  sa ajung sa spun despre PE ce spun si despre Parlamentul national.


Citeste mai multe despre   






















3645 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Buna seara (Joi, 6 februarie 2014, 19:37)

    bigbrother [utilizator]

    1. As dori sa aflu daca exista initiative legislative in Parlamentul European care sa mareasca numarul investitiilor in Romania si implicit, crearea de noi locuri de munca.
    2. Credeti ca exista o discriminare a romanilor ca forta de munca in UE (salarizare, locuri de munca disponibile, mod de lucru etc) si daca da, ce intentionati sa faceti in acest sens?
    3. Cum vedeti piata de munca din Romania in urmatorii 5 ani, acum ca romanii pot lucra in toata Uniunea? Vom ajunge sa avem o lipsa de personal calificat, un "exod de inteligenta" si daca da, intentionati sa propuneti masuri si stimulente pentru a-i face pe acestia sa ramana in tara?

    Multumesc
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Theodor Stolojan (Luni, 17 februarie 2014, 16:20)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      1. Parlamentul European  și Consiliul Miniștrilor au aprobat pentru Romania fonduri europene nerambursabile de 40 miliarde euro în perioada 2014-2020 , comparativ cu 34,6 miliarde euro în perioada 2007-2013.  Majoritatea acestor fonduri sunt pentru investiții.
      2. De la 1 ianuarie 2014, niciun stat membru al Uniunii Europene nu mai poate menține restricții la circulația liberă a forței de muncă din România, în sensul obținerii unor permise de muncă. Există însă alte obstacole ca, de exemplu, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale (diplome obținute în România, dar nerecunoscute de unele state membre) sau avantajarea tacită a locuitorilor din propria țară într-un concurs pentru ocuparea unui loc de muncă. Împotriva acestor obstacole, care reprezintă încălcări ale unui drept fundamental al cetățenilor români, ca cetățeni europeni, acționăm în Parlamentul European prin întrebările adresate Comisiei Europene și Consiliului, rezoluții și alte mijloace ale acțiunii parlamentare.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns Theodor Stolojan - continuare (Luni, 17 februarie 2014, 16:20)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      3. Produsul intern brut al României pe cap de locuitor reprezintă numai 50 % din cel mediu al Uniunii Europene. Această realitate, combinată cu lipsa locurilor de muncă din România, are drept consecință plecarea la muncă in străinătate a cca 3 milioane de români.
      Piața muncii din România, în sensul cererii de locuri de muncă, depinde de atractivitatea României pentru investiții. Aici, din păcate, avem probleme serioase: masurile recente de creștere a poverii fiscale, prin majorări succesive de impozite și taxe, nediscutate cu mediul de afaceri, atacurile la adresa statului de drept, creditele neperformante din sectorul bancar, care a făcut excese în creditare în perioada 2007-2008, reducerea continuă a investițiilor publice finanțate din bugetul țării, ne - absorbția fondurilor europene nu încurajează crearea de noi locuri de muncă. Pe de altă parte, piața muncii, în sensul ofertei de forță de muncă, ridică probleme în sensul că sistemul de învățământ actual este deconectat de la cerințele de forță de muncă, în calificările necesare. La nivel european și în România, îmi propun să acționez pentru realizarea unei politici reale de reînnoire industrială a Europei și a României. În cazul României, ne interesează ca să fie create locuri de muncă care oferă un nivel ridicat al veniturilor.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (Luni, 17 februarie 2014, 16:25)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      1. Modul în care reuşeşte să atragă noi investitori şi cum înţelege să creeze noi locuri de muncă ţine de fiecare ţară în parte. Parlamentul European, prin măsurile adoptate, trebuie să se asigure de existenţa unui mediu propice pentru investiţii pe întreg teritoriul european. Guvernul României a demonstrat, în ultimii doi ani, faptul că politicile de creştere, spre deosebire de cele de austeriate, pot construi un mediu prielnic pentru crearea de noi locuri de muncă tocmai pentru că încurajează consumul, care mai apoi se traduce prin nevoia unor noi investiţii.
       
      2. Din păcate, liberalizarea pieţei muncii în întreaga Uniune Europeană pentru români, la 1 ianuarie 2014, s-a tradus prin dezlănţuirea atitudinilor anti-româneşti din partea unor politicieni populişti, care consideră că discriminarea românilor va putea rezolva problemele cu care se confruntă ţările lor. Românii au demonstrat, însă, în ţările în care muncesc şi trăiesc, faptul că reprezintă o plus-valoare pentru piaţa muncii. Politicienii care cer restrângerea dreptului la liberă circulaţie şi a dreptului de a munci liber pe teritoriul Uniunii Europene îşi pierd credibilitatea, tocmai pentru că mesajele lor se bazează pe neadevăruri. Ca europarlamentar, voi lupta, ca şi până acum, prin toate mijloacele care îmi stau la dispoziţie, pentru combaterea oricăror atitudini discriminatoare faţă de români.
       
      3. Aşa cum au demonstrat şi realităţile de după 1 ianuarie 2014, mitul conform căruia românii vor invada piaţa muncii din străinătate a fost total nefondat şi rău-intenţionat. Nu cred că următorii ani vor aduce schimbări majore, în sensul unei hemoragii a pieţei muncii din România înspre Occident. Important ar fi ca, în următoarea perioadă, să putem găsi acele soluţii prin care cei care au plecat la muncă sau la studii în strănătate să poată fi atraşi înapoi spre România. E mult de lucru pentru atingerea acestui obiectiv, însă cred că nu e imposibil.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Norica Nicolai (Luni, 17 februarie 2014, 17:15)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      Parlamentul European nu poate lucra pe inițiative care să vizeze direct situația fiscală și socială dintr-o anumită țară. În schimb, el are posibilitatea de a îmbunătăți legislația comunitară și de a crea o serie de reguli în ceea ce privește capitolul competiție, poate sprijini sectorul de afaceri la nivel european prin încurajarea investițiilor străine, ceea ce dacă este folosit la nivel local, poate face atractive unele state membre. În același timp el ajută la elaborarea de strategii comunitare și la redirecționarea de fonduri ale UE prin controlul bugetar spre programe menite să stimuleze crearea de noi locuri de muncă. Dar principala activitate a Parlamentului European, prin prisma atribuțiilor sale, este cu alte cuvinte să traseze liniile strategice pe care mai apoi statele membre le implementează în legislația națională.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns 2 - Norica Nicolai (continuare) (Luni, 17 februarie 2014, 17:16)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      Da, în mod evident există o discriminare a românilor în ceea ce privește forța de muncă: dacă s-ar face o analiză pe Spania și Italia, țări în care fenomenul migrației este prezent, se poate constata că majoritatea româncelor lucrează în domeniul casnic și de ajutor social. Salarizarea acestora, comparată cu cea domeniul public pe aceeași ramură de activitate, este mult mai mică. Aceeași situație o avem și în Spania, mai ales în domeniul construcțiilor: muncitorii români, fie că lucrează pentru firme românești sau spaniole, au o remunerație care este uneori la jumătate față de cea primită de muncitorii spanioli.

      În ceea ce mă privește, am adresat de mai multe ori întrebări și scrisori Comisiei Europene în ceea ce privește inechitățile din piața muncii din Europa, pentru că există o rezoluție a Parlamentului European de anul trecut privind aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei, pentru muncă egală și pentru o muncă de valoare egală. De asemenea, am avut amendamente și luări de poziție în cadrul Parlamentului European în care am atras atenția că statele membre trebuie să respecte recomandările europene în ceea ce privește remunerarea forței de muncă.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns 3 - Norica Nicolai (continuare) (Luni, 17 februarie 2014, 17:16)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      Piața de muncă din România va avea foarte multe deficite în mai multe domenii, în următorii cinci ani. Sunt convinsă că ne vom confrunta foarte curând cu o lipsă de personal calificat în domeniul sănătății și în domenii tehnice, cum ar fi IT-ul, pentru că alte spații sunt mult mai atractive. Iar oamenii nu pot fi condamnați că tind spre venituri mai mari. Totuși, dintre cei care pleacă să lucreze pe un salariu mai mare în alte țări, cei mai mulți spun că doresc să se întoarcă în România, pentru că aici au familia, prietenii, pentru că aparțin acestui spațiu cultural, cu bune și cu rele.

      Părerea mea este că, în această problemă, ceea ce este de făcut este de făcut în țară și nu de la Bruxelles. Cred că se impune de urgență o majorare a salariilor medicilor și o ameliorare a condițiilor de lucru în spitale. În ceea ce privește specializările tehnice, absolvenții acestor studii își vor găsi de lucru doar în momentul în care se vor face investiții în tehnologie de ultimă generație, ceea ce este extrem de costisitor - este și motivul pentru care cele câteva investiții din România de acest gen sunt făcute cu capital străin. Trebuie de asemenea facilitată piața de start-up-uri, accesul la credite pentru tinerii întreprinzători și ușurarea proceselor administrative. Eu cred că România, în contextul bugetului european 2014-2020, trebuie să investească cu prioritate în dezvoltarea cercetării și inovării tehnologice, să îi încurajeze cu subvenții pe cei care vin cu idei bune, care accesează aceste fonduri și dispun de toată energia pentru a crea produse adaptate vremurilor pe care le trăim.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns 1 - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:24)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      La nivelul Uniunii Europene există o strategie privind ocuparea forței de munca care le dă posibilitatea statelor membre să își coordoneze politicile întreprinse în acest domeniu. Mai mult decât atât, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională sunt instrumente prin intermediul cărora se pot crea locuri de muncă pe întreg teritoriul UE. Pot să vă spun că Parlamentul European, de fiecare dată când a avut ocazia, a susținut creșterea investițiilor în toate statele Uniunii, deci implicit și în România. Cel mai recent și elocvent exemplu în acest sens este negocierea finanțării acordate prin intermediul fondurilor amintite mai sus, odată cu adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns 2 - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:24)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      În măsura în care astfel de situaţii sunt constatate, este de datoria statelor membre şi a instituţiilor europene deopotrivă să acţioneze pentru remedierea acestor probleme. Deşi în ultima perioadă asistăm la un reviriment semnificativ al retoricii extremiste sau chiar xenofobe, pe alocuri, evident în scopuri electorale, nu cred că putem discuta despre o discriminare sistemică a românilor. Cu toate acestea, europarlamentarii acţionează pentru protecţia intereselor cetăţenilor români – pot aminti în acest sens de faptul că delegația PDL din Parlament a provocat o dezbatere în Parlamentul European pe tema libertății de circulație a muncitorilor români și bulgari și a fost adoptată și o rezoluție privind respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns 3 - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:24)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui bigbrother

      Sunt convinsă că muncitorii români pot face faţă cu brio rigorilor pieţei muncii europene, mulți dintre ei demonstrând zilnic acest lucru. Problema exodului de specialişti este într-adevăr îngrijorătoare, mai ales în unele sectoare, precum medicina sau cercetarea. Pe parcursul activității mele, am atras atenția în mai multe rânduri cu privire la proporțiile îngrijorătoare pe care le ia acest fenomen. Există o nevoie urgentă de a găsi soluţii pentru stoparea exodului profesioniştilor din domeniul medical către ţări din Europa în care sunt mai bine plătiţi şi mai bine valorizaţi din punct de vedere profesional. Sper ca executivul de la București să își ia cât mai în serios sarcina de a le oferi condiţii mai bune de muncă şi un nivel de trai decent, pentru ca în viitor să nu ne confruntăm cu o lipsă acută de personal calificat.
  • +2 (2 voturi)    
    Locuri de munca (Vineri, 7 februarie 2014, 11:38)

    Marius AndreiHerța [anonim]

    Buna,

    Ma intereseaza ce strategie se foloseste pentru a stimula angajarile atata timp cat imm-urile nu sunt stimulate sa angajeze?
    Vorbim aici cel mai mult de Romania. Facand parte din UE va avea nevoie de aceasta strategie pentru ce din tara dar si pentru cei din alta tara sa poata sa vina la noi si sa lucreze.
    Atata timp cat noi avem o rata a somajului destul de ridicata, o stimulare proasta pentru imm-uri de a angaja iar "ajutorul" statului pentru imm-uri este unul delasator ce va face sa credeti ca se poate schimba atunci cand se "da voie la libera circulatie prin UE"? Va rog sa citit propunerea mea pentru stimularea imm-urilor care atrage dupa sine si angajare de personal. Va multumesc. http://intreprinzatori.ro/calea-antreprenoriatului/dezbatere-o-lege-pentru-sprijinirea-antreprenorilor/
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Theodor Stolojan (Luni, 17 februarie 2014, 16:21)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marius AndreiHerța

      La nivel european, vom acționa pentru ca fondurile europene destinate României să fie folosite în întregime, în special acelea pentru finanțarea IMM-urilor. Amintim aici, inițiativa europeană pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, unde România are alocate 99 milioane euro și va trebui să aloce cel puțin tot 99 milioane euro din fondul european social repartizat României, în acelși scop: locuri de muncă pentru tineri. De asemenea, vom face cunoscute în România posibilitățile de accesare directă de către IMM urile din România a unor fonduri europene gestionate direct de către Comisia Europeană ca, de exemplu, Orizont 2020, pentru susținerea inovație de către IMM, programul COSME și altele.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (Luni, 17 februarie 2014, 16:25)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marius AndreiHerța

      Încurajarea IMM-urilor este, fără îndoială, una din cele mai importante măsuri în vederea stimulării economice. Din păcate, politicile de austeritate adoptate acum câţiva ani au dovedit lipsa oricărui interes pentru aceste întreprinderi, care au fost nevoite, într-un număr extrem de mare, să îşi închidă porţile. Cred că măsurile propuse în articolul Dvs., precum şi alte măsuri de acest gen, ar putea fi implementate doar după o atentă analiză asupra impactului pe care l-ar avea asupra bugetului de stat. Însă odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice, sunt convinsă că statul va putea sprijini şi mai mult IMM-urile.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Norica Nicolai (Luni, 17 februarie 2014, 17:20)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marius AndreiHerța

      "...ce strategie se folosește pentru a stimula angajările atâta timp cat IMM-urile nu sunt stimulate sa angajeze?"
      Norica Nicolai: Recent, Comisia Europeană a alocat României, printr-un nou program adresat creării de locuri de muncă pentru tineri, 99,2 milioane de euro. Guvernul va trebui, astfel, pentru a beneficia de aceste sume, să promoveze măsuri active de stimulare a angajărilor printre tineri

      În altă ordine de idei, tot la nivel guvernamental, în primul rând trebuie să suținem antreprenorii tineri, se pot folosi ca stimulante aplicarea de subvenții pentru cei care angajează tineri, se poate apela la o de-fiscalizare în ceea ce privește plățile pentru sănătate, șomaj și pensie. În același timp, cred că trebuie finanțate direct IMM-urile care angajează tineri cu subvenții de salarii pe o perioadă de 1 an sau cu o reducere a taxelor datorate statului pe aceeași perioadă.

      "Vorbim aici cel mai mult de Romania. Făcând parte din UE va avea nevoie de aceasta strategie pentru ce din tara dar si pentru cei din alta tara sa poată sa vina la noi si sa lucreze."...

      Norica Nicolai: Da, pe viitor este posibil să ne confruntăm cu o afluență a forței de muncă venite din afara UE, mă refer aici în special la țările din Asia de Est și Centrală și din statele arabe, care cu siguranță va încerca să acceseze locuri pe piața muncii. Totuși, sunt anumite domenii în care piața muncii este deficitară și cred că și pentru muncitorii străini vor fi locuri de muncă.

      "Atata timp cat noi avem o rata a somajului destul de ridicata, o stimulare proasta pentru imm-uri de a angaja iar "ajutorul" statului pentru imm-uri este unul delasator ce va face sa credeti ca se poate schimba atunci cand se "da voie la libera circulatie prin UE"? "
      Norica Nicolai: Da, după cum spuneam și mai sus, un sprijin din partea statului pentru IMM-uri este absolut necesar, propunerea dumneavoastră mi se pare corectă.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:25)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marius AndreiHerța

      Pot să vă asigur că Uniunea Europeană depune toate eforturile în vederea sprijinirii IMM-urilor. Antreprenoriatul este un vector esențial al creșterii economice, contribuind la crearea de noi locuri de muncă, deschiderea de noi piețe și stimularea dezvoltării aptitudinilor și capacităților antreprenorilor. Acesta este motivul pentru care UE a propus planul de acţiune Antreprenoriat 2020 care stabilește o serie de acțiuni în acest sens. Acesta se bazează pe trei strategii: dezvoltarea învățământului și formării în domeniul antreprenorial; crearea mediului de afaceri adecvat; modele și implicarea unor grupuri specifice. Realităţile cu care se confruntă antreprenorii diferă foarte mult de la o ţară la alta, iar UE vine în ajutorul acestora printr-un program de schimb de bune practici care compară diferite soluţii disponibile pentru rezolvarea acestor problemelor. Dar, desigur, ține de fiecare stat membru să folosească resursele puse la dispoziție de UE pentru a sprijini IMM-urile la nivel național. În acest an, în România, fondurile alocate întreprinderilor mici și mijlocii au fost reduse cu 27%. Nu de o scădere a fondurilor alocate IMM-urilor avem nevoie, ci dimpotrivă, de o creștere a acestora care să corespundă cu nevoile de finanțare ale antreprenorilor. Mai mult, în momentul de față, este nevoie de un program-suport nou pentru IMM-uri care să aibă la bază solicitarea mediului de afaceri de creștere a finanțării.
  • +2 (2 voturi)    
    conectarea la europa (Vineri, 7 februarie 2014, 18:51)

    mirceaom [utilizator]

    Activitatea europarlamentarilor nu este cunoscuta in tara. Media romaneasca este zgarcita cu informatii in acest sens.
    1. Cum vor deveni "vizibili" in tara, daca vor fi votati la europarlamentare si vor avea o bogata si rodnica activitate europarlamentara?
    2. Cum vor promova politicile europene acasa si mai ales cum vor capacita guvernul sa aplice politicile europene?
    3. La terminarea noului mandat de europarlamentar Romania va fi mai europeana decat este acum?
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Theodor Stolojan (Luni, 17 februarie 2014, 16:22)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirceaom

      Activitatea fiecărui europarlamentar poate fi cunoscută prin accesarea site-ului Parlamentului European.
      Dar mai important este ca fiecare europarlamentar să desfășoare o activitate intensă în România, astfel încât oamenii să cunoască ce drepturi au în calitate de cetățeni europeni și care sunt fondurile europene pe care le pot folosi în dezvoltarea lor profesională sau a afacerilor pe care doresc să le facă. Guvernul are obligația să respecte reglementările europene și atunci când acesta nu o face, europarlamentarii au posibilitate să acționeze la nivelul instituțiilor europene. Acest lucru l-au și făcut europarlamentarii, membri ai PDL, atunci când guvernarea PSD-PNL a atacat statul de drept în iunie 2012. România progresează greu, dar progresul este vizibil, inclusiv în a deveni mai ”europeană”, chiar dacă , uneori, facem și pași înapoi.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (Luni, 17 februarie 2014, 16:26)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirceaom

      1. Vizibilitatea redusă în ceea ce priveşte activitatea europarlamentarilor nu este o problemă specifică României. Natura oarecum mai tehnică a activităţii de la Bruxelles şi de la Strasbourg, precum şi diferenţa dintre politica internă şi cea europeană, contribuie la interesul scăzut al cetăţenilor europeni pentru activitatea europarlamentarilor. Sunt sigură, însă, că această campanie electorală va aduce o contribuţie importantă în creşterea vizibilităţii Parlamentului European, tocmai pentru că vine cu câteva schimbări majore faţă de campaniile precedente - printre care aş aminti personalizarea campaniei prin existenţa unui candidat comun pentru fiecare familie politică. Însă, pe lângă aceste aspecte, aşa cum am mai menţionat şi cu altă ocazie, este important ca europarlamentarii să nu rămână cantonaţi doar în activitatea de la Parlament, ci să păstreze în permanenţă legătura cu cetăţenii care i-au trimis acolo, aşa cum unii am reuşit să facem şi până acum.
       
      2. Prin sporirea puterilor Parlamentului European anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a tuturor prevederilor Tratatului de la Lisabona, deciziile de la Bruxelles vor cântări mai greu, iar astfel, aplicarea lor uniformă pe întregul teritoriu european va fi mai facilă. Chiar şi acum, o bună parte din legislaţia tuturor statelor membre, deci inclusiv a României, provine dinspre Parlamentul European, motiv pentru care, cum spuneam, putem considera că Bruxelles este a doua capitală a României.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (continuare) (Luni, 17 februarie 2014, 16:28)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirceaom

      3. Cu siguranţă! Să nu uităm faptul că România este, totuşi, un stat membru tânăr. Cred că nimeni nu poate contesta faptul că anii de după 2007, când am aderat la UE, au contribuit la "europenizarea" României, la reducerea decalajelor faţă de statele din Occident şi la asimilarea valorilor europene. Sigur, a fost o perioadă dificilă, marcată de recesiune, însă drumul României este unul eminamente european şi la fel cum anii precedenţi au adus transformări de fond benefice ţării noastre, consider că, la fel, anii următori vor fi importanţi pentru parcursul european al ţării noastre.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Norica Nicolai (Luni, 17 februarie 2014, 17:21)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirceaom

      1. Tot ce pot să spun este că, în ceea ce mă privește, am comunicat întotdeauna presei activitățile mele de la Bruxelles și Strasbourg, iar ele au fost parțial reflectate în presa scrisă sau audio-vizuală. Sigur, sunt de acord că media românească nu este orientată întotdeauna spre chestiuni pozitive sau de dezbatere la nivel european, ea fiind uneori interesată de conflict, de scandal. Acest lucru nu îl pot îndrepta eu ca europarlamentar, căci ține de abordarea jurnalistică și de politica editorială a fiecărui organ de presă.

      2. În cadrul partidului politic din care fac parte, am avut întotdeauna o bună comunicare cu grupurile PNL din Parlament: ele sunt permanent informate în legătură cu deciziile Bruxellesului pe diverse activități și, conform Tratatului, Parlamentul României poate avea un punct de vedere în legătură cu directivele și regulamentele adoptate aici.

      Un control strict asupra Guvernului nu-l pot avea europarlamentarii, dar pot influența politicile care se decid la București prin oferirea de expertiză și prin promovarea deciziilor europene din domeniile de activitate pe care aceștia lucrează.

      3. România este o țară europeană prin excelență și devine în fiecare zi o țară care adoptă și aplică o legislație făcută în folosul cetățenilor europeni. Vorbim de un printr-un proces ireversibil, care a fost declanșat prin voința cetățenilor și liderilor ei. Rolul meu ca europarlamentar este să promovez și să încurajez dezbaterile pe teme europene, să conștientizez pe români despre valorile europene câștigate prin aderarea noastră la UE, să evit dezbateri marginale, conflictuale care ne pun într-o situație de inferioritate ca indivizi și mai ales ca țară.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:27)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mirceaom

      1. "Cum vor deveni "vizibili" in tara, daca vor fi votati la europarlamentare si vor avea o bogata si rodnica activitate europarlamentara?"
      Oana Antonescu: Personal, încerc să utilizez cât mai des și eficient cu putință site-ul sau pagina mea de Facebook. M-ar bucura să cred că prin intermediul acestora, activitatea noastră devine cunoscută în toată țara, dar nu cred ca acest lucru se întâmplă în momentul actual. De aceea, cred că ar fi nevoie ca media să acorde mai mult sprijin în acest sens, informând cetățenii și cu privire la ce se întâmplă la nivel european și nu doar cu privire la scandalurile interne.
      2. "Cum vor promova politicile europene acasa si mai ales cum vor capacita guvernul sa aplice politicile europene?"
       Oana Antonescu: Europarlamentarii pot informa cetățenii de acasă cu privire la deciziile care se iau la nivel european, multe dintre ele având un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi. Europarlamentarii au făcut și probabil vor mai face în continuare sesizări cu privire la măsurile pe care le ia Guvernul, mai ales când acestea nu sunt luate în conformitate cu legislația european sau când aceste măsuri întârzie a fi luate. Trebuie doar ca executivul să aibă și bunăvoința de a lua în considerare aceste remarci, deoarece scopul final este de a avea un stat care se aliniază la standardele europene.
      3. "La terminarea noului mandat de europarlamentar Romania va fi mai europeana decat este acum?"
      Oana Antonescu: Cred că la finele acestui prim mandat întreg al europarlamentarilor români, ţara noastră este mai europeană decât a fost acum cinci ani. Pe de o parte, avem semnale de întărire a rolului justiției atât din partea instituţiilor europene, cât şi din partea instituţiilor naţionale. Pe de altă parte, cred că societatea românească, prin strângerea legăturilor cu spaţiul european, a devenit una care reflectă mult mai puternic, atât în spaţiul politic, cât şi în arealul vieţii cotidiene, valorile şi principiile europene.
  • -1 (5 voturi)    
    De ce doar intrebari? (Sâmbătă, 8 februarie 2014, 2:18)

    OctavianOktavus [utilizator]

    Cand voi putea vota un candidat la alegerile PE dintr-un alt stat membru UE decat Romania?
  • -2 (2 voturi)    
    lumea oamenilor mari (Sâmbătă, 8 februarie 2014, 19:29)

    mario_l_ro [utilizator]

    Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan afirmă că România se află într-o "poziţie nefavorabilă" în faţa investitorilor străini din cauza costului mare al forţei de muncă... In ce tzara Europeana sunt costuri mai mici cu fortza de munca exceptand vecinii de la sud de Dunare
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Theodor Stolojan (Luni, 17 februarie 2014, 16:22)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      România are printre cele mai mici salarii din Europa. Dar nivelul salariilor nu se judecă în comparație cu alte țări dezvoltate: acolo vrem să ajungem. Nivelul salariilor se judecă în raport cu posibilitățile oferite de structura produselor și serviciilor realizate în România, de mărimea valorii adăugate încorporată în aceste produse și servicii, de puterea de negociere a producătorului român pe piață. Ori din acest punct de vedere, investitorii afirmă că volumul contribuțiilor sociale suportate de către angajatori este mare.
      Dacă luăm exemplul celui mai competitiv produs industrial din România , vândut pe toate piețele europene, Dacia Duster, Dacia Logan, avantajul competitiv al acestora se bazează , în exclusivitate, pe prețul lor mic. Aceste produse nu pot fi competitive la un salariu mediu de 1000 de euro, ci la un salariu puțin peste cel mediu din România. Pentru a putea avea salarii mai mari, avem nevoie să producem produse și servicii cu o valoare adăugată mai mare, plus productivitate.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (Luni, 17 februarie 2014, 16:29)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      La o primă vedere, taxarea totală a muncii este de 43%. Dar nu toate aceste taxe și impozite sunt suportate de angajator. Ele se împart între angajat și angajator. Impozitul pe salariu/venit se plătește de către angajat, care plătește și contribuții sociale: pensii, șomaj, asigurări de sănătate. Angajatorul plătește și el o parte din contribuțiile enumerate: pensii, asigurări de sănătate, o contribuție la un fond de plată a salariilor în cazuri de insolvență sau faliment etc. Se creează impresia falsă că angajatorul plătește totul, când, de fapt, el doar face un serviciu, și plătește și partea cuvenită angajatului, pentru că salariul care intră în toate calculele este cel brut. Imaginați-vă ce ar însemna dacă fiecare ar trebui să-și plătească aceste taxe și impozite, lună de lună, la o caserie a administrației fiscale. Cel puțin șase milioane de conturi, șase milioane de plătitori lună de lună. Un coșmar birocratic! Cota unică de „16%” înseamnă ceva mai mult de 10 puncte procentuale prin raportare la cheltuiala totală. CAS plătit de angajat şi angajator însumează aproape 25 de puncte procentuale, iar contribuţia pentru sănătate, alte 8 puncte. Diferenţa până la 45% (acesta fiind procentul de impozitare pentru un salariu mediu) sunt taxele pentru fondul de şomaj, concedii medicale, fond de accidente, fond de creanţe salariale şi un comision pentru Inspecţia Muncii. Cu alte cuvinte, angajatul plătește cam 60% din valoarea taxelor și impozitelor pe muncă, restul, angajatorul.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Corina Cretu (continuare -1) (Luni, 17 februarie 2014, 16:29)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      Așadar nu văd de ce o taxare de 18% - 20% din fondul de salarii pentru investitor ar fi atât de penalizatoare. Pentru că aceste procente se aplică unor salarii extrem de mici, de circa cinci ori mai mici decât în țările dezvoltate. Iar diferența de productivitate între muncitorul român și cel occidental nu este, de bună seamă, de cinci ori mai mică. Să nu uităm că exporturile României sunt reprezentate aproape exclusiv de producția industrială. Abia anul trecut exportul de alimente a depășit importul. Deci salariile foarte mici înseamnă costuri foarte mici pentru investitori. De fapt, salariile mici înseamnă profituri mari și rate mari de recuperare a investițiilor, spre deosebire de Occident, unde acestea sunt mult mai mici.
      Altceva limitează investițiile străine în România, Este un complex de factori. Primul, și cel mai periculos, îl reprezintă oferta limitată de forță de muncă de calitate, calificată. Restructurarea aparatului productiv al țării, care a generat dezindustrializare și șomaj, a dus la migrarea masivă a muncitorilor calificați. Toate firmele de recrutare caută disperate ingineri, tehnicieni, proiectanți, muncitori de înaltă calificare. Este factorul cel mai important, care plafonează investițiile străine, dar și pe cele românești.
      Al doilea factor e starea infrastructurilor, a căror lipsă alungă investițiile. De aici și programul ambițios al Guvernului Ponta, de a construi cât mai multe autostrăzi.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns Corina Cretu (continuare - 2) (Luni, 17 februarie 2014, 16:30)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      Birocrația şi starea managementului românesc sunt alţi factori.
      Guvernul vrea să reducă CAS pentru angajatori cu 5% din iulie anul acesta. Este o măsură bună, care dacă va fi corelată cu alte măsuri va duce la creșterea investițiilor străine. Pentru că taxarea nu este niciodată principalul argument în favoarea unei investiții. Țările care atrag cele mai multe investiții străine, respectiv cele din Occident, sunt cele care au și taxe și impozite foarte mari, inclusiv în domeniul muncii. Dar au și infrastructuri și sisteme de educație performante și un stat eficient. Astea toate înseamnă investiții publice, în cea mai mare parte. Investiții care vin din taxe și impozite. Taxele și impozitele în România pot părea mari, procentual vorbind, dar aplicate la venituri mici, înseamnă investiții publice mici, educație și sănătate neperformante, lipsa infrastructurilor necesare investitorilor. Un soi de cerc vicios, care nu doar cu taxe tot mai mici va putea fi spart.
      Cred că România a demonstrat, în ultimii doi ani, faptul că se poate guverna, cu efecte pozitive asupra economiei, şi în lipsa măsurilor de austeritate. Există state europene care apreciază modul în care am ştiut să aplicăm politici de creştere şi, tocmai de aceea, consider că nu suntem, sub nicio formă, într-o poziţie nefavorabilă. Inclusiv în ceea ce privește investițiile străine, cu toate problemele pe care le avem. Guvernul a dovedit că știe cum să se adreseze acestor probleme. Dar e nevoie de timp și de fermitate în aplicarea acestor măsuri.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns Corina Cretu (continuare - 2) (Luni, 17 februarie 2014, 16:30)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      Birocrația şi starea managementului românesc sunt alţi factori.
      Guvernul vrea să reducă CAS pentru angajatori cu 5% din iulie anul acesta. Este o măsură bună, care dacă va fi corelată cu alte măsuri va duce la creșterea investițiilor străine. Pentru că taxarea nu este niciodată principalul argument în favoarea unei investiții. Țările care atrag cele mai multe investiții străine, respectiv cele din Occident, sunt cele care au și taxe și impozite foarte mari, inclusiv în domeniul muncii. Dar au și infrastructuri și sisteme de educație performante și un stat eficient. Astea toate înseamnă investiții publice, în cea mai mare parte. Investiții care vin din taxe și impozite. Taxele și impozitele în România pot părea mari, procentual vorbind, dar aplicate la venituri mici, înseamnă investiții publice mici, educație și sănătate neperformante, lipsa infrastructurilor necesare investitorilor. Un soi de cerc vicios, care nu doar cu taxe tot mai mici va putea fi spart.
      Cred că România a demonstrat, în ultimii doi ani, faptul că se poate guverna, cu efecte pozitive asupra economiei, şi în lipsa măsurilor de austeritate. Există state europene care apreciază modul în care am ştiut să aplicăm politici de creştere şi, tocmai de aceea, consider că nu suntem, sub nicio formă, într-o poziţie nefavorabilă. Inclusiv în ceea ce privește investițiile străine, cu toate problemele pe care le avem. Guvernul a dovedit că știe cum să se adreseze acestor probleme. Dar e nevoie de timp și de fermitate în aplicarea acestor măsuri.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Norica Nicolai (Luni, 17 februarie 2014, 17:22)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      Nu doresc să comentez afirmația domnului Stolojan.
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns - Oana Antonescu (Luni, 17 februarie 2014, 17:27)

      Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro] i-a raspuns lui mario_l_ro

      Nu știu dacă intervenția domnului Theodor Stolojan avea în vedere exclusiv nivelul salariilor din România. Cred însă că dacă luăm în calcul  birocrația cu care multe dintre  instituţiile din România se confruntă, precum şi nivelul ridicat al impozitării muncii, care trebuie suportat de către angajator, nivelurile costurilor reale pe care un investitor trebuie să le suporte este unul mai ridicat.
  • 0 (0 voturi)    
    intrebare (Duminică, 9 februarie 2014, 11:48)

    GeorgeT [utilizator]

    cum se face a europarlamentarii nostri platiti din banii nostri sunt atit de activi acum cind vor sa isi insoiasca contractul de munca cu tot ce inseamna el , buget personal foarte generos si obligatii poate doar la partid nu la alegatori


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version