Evolutia rapida a pietelor online din ultimii ani a impus o regandire a formelor de comercializare a produselor si serviciilor. O data cu aceasta, apare necesara si adaptarea cadrului juridic existent, acordandu-se o atentie tot mai sporita, spre exemplu, intrebarii daca restrictiile prin care se limiteaza posibilitatea comerciantilor cu amanuntul de a vinde pe platforme online ar putea genera ingrijorari din perspectiva regulilor in materie de concurenta.

Oana BucsaFoto: Deloitte si Reff&Asociatii

Raportul final cu privire la ancheta sectoriala realizata de Comisia Europeana privind comertul electronic, publicat in data de 10 mai 2017, releva ca 18 % din comerciantii cu amanuntul respondenti au acorduri cu furnizorii lor care contin restrictii de piata online, de la interdictii absolute de a vinde pe platforme online, pana la restrictii de vanzare pe platforme online care nu indeplinesc anumite criterii de calitate. Conform Comisiei Europene, cele mai multe astfel de restrictii se regasesc in contractele de distributie selectiva.

In acest context, este de interes hotararea recenta (6 decembrie 2017) a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-230/16 Coty Germany GmbH/Parfumerie Akzente GmbH, in care instantele germane au solicitat acesteia sa stabileasca in ce masura o interdictie impusa de un furnizor de produse de lux, in contextul unui contract de distributie selectiva, privind utilizarea platformelor unor terti poate fi compatibila cu legislatia de concurenta in vigoare.

Privire teoretica cu privire la contractele de distributie selectiva a produselor de lux

Conform practicii constante a Curtii de Justitie, organizarea unui sistem de distributie selectiva este conforma cu regulile Uniunii Europene in materie de concurenta in masura in care sunt respectate o serie de criterii:

  • revanzatorii din cadrul sistemului sunt alesi pe baza unor criterii obiective de natura calitativa;
  • criteriile sunt stabilite in mod uniform pentru toti potentialii revanzatori si sunt aplicate nediscriminatoriu;
  • criteriile definite nu depasesc ceea ce este necesar in vederea pastrarii imaginii produsului de lux;
  • proprietatile produsului impun o astfel de retea de distributie pentru a mentine calitatea si a asigura utilizarea corecta a acestuia.

Prin hotararea pronuntata, Curtea de Justitie vine sa confirme ca, avand in vedere caracteristicile si natura lor, produsele de lux pot necesita comercializarea lor printr-un sistem de distributie selectiva, pentru a li se mentine calitatea si pentru a asigura utilizarea corespunzatoare a acestora.

In ceea ce priveste calitatea produselor de lux, aceasta nu rezulta numai din caracteristicile lor materiale, ci si din alura si din imaginea de prestigiu a acestora. Prin urmare, in masura in care primele trei criteriile expuse mai sus sunt indeplinite, organizarea unui sistem de distributie selectiva pentru comercializarea de produse de lux, care urmareste in principal pastrarea acestei imagini, este in acord cu regulile europene in materie de concurenta.

Restrangerea vanzarilor de produse de lux prin intermediul platformelor online poate fi permisa in anumite conditii

Curtea de Justitie stabileste la nivel de principiu faptul ca o clauza contractuala dintr-un contract de distributie selectiva cu privire la produse de lux (si implementat in scopul protejarii unei astfel de imagini), prin care se interzice distribuitorilor sa utilizeze platforme terte pentru vanzarea pe internet a produselor in cauza, este in acord cu regulile Uniunii Europene in materie de concurenta, in masura in care se urmareste pastrarea imaginii de lux a produselor in cauza (si astfel nu se impun restrictii care depasesc acest scop) si restrictia este stabilita in mod uniform si aplicata in mod nediscriminatoriu si fata de alti distribuitori.

Precizam insa ca interdictia analizata de Curtea de Justitie nu trebuie confundata cu o restrictie generala de vanzare a produselor de lux pe internet. Aceasta deoarece intr-un caz efectiv se va analiza intotdeauna situatia concreta, respectiv posibilitatea distribuitorilor autorizati de a comercializa produsele atat prin intermediul site-urile proprii in masura in care se poate pastra caracterul de lux al acestora, cat si prin intermediul unor platforme terte neautorizate, atunci cand interventia acestora nu este sesizabila pentru consumatori.

Concluzii

Hotararea Curtii de Justitie vine sa ofere o abordare mai flexibila in privinta restrictiilor cu privire la vanzarile pe pietele online in cazul sistemelor de distributie selectiva intr-un cadru legislativ nealiniat evolutiei pietelor online din ultimii ani. Cu toate acestea, analiza indeplinirii principiilor trasate de catre Curtea de Justitie va presupune atentie si rigurozitate juridica si economica pentru ca societatile sa se asigure de faptul ca limitarea privind vanzarile pe platformele online este conforma cu regulile in materie de concurenta.

De asemenea, ramane de vazut in ce masura principiile trasate de Curtea de Justitie ar putea fi aplicate si cu privire la alte produse comercializate prin intermediul unui sistem de distributie selectiva (spre exemplu, produsele high tech).

Un articol semnat de Oana Bucsa, avocat Reff&Asociatii