Japonia vrea să egaleze performanța spațială a indienilor ● Patru din cinci colonii de pinguini imperiali și-au pierdut anul trecut toți puii ● Un metal spațial poate rezolva criza metalelor rare de pe Terra
Japonia vrea să egaleze performanța spațială a indienilor
În patru până la șase luni, Agenția Spațială Japoneză (JAXA) își propune să ajungă pe Lună cu o sondă pe nume SLIM. Dacă le iese conform planului, va fi prima încercare reușită a japonezilor de a trimite o sondă pe Lună. Cel puțin una întreagă.
Sonda SLIM (acronimul de la Smart Lander for Investigating Moon) are 2,4 înălțime, 2,7 lățime, 1,7 metri lungime și cântărește circa 700 de kilograme. Ea va purta un mini rover care își poate schimba forma, care va examina suprafața Lunii și va oferi date despre formarea acesteia. Asta, din ce spun japonezii, prin examinarea unor părți expuse din mantaua internă lunară.
Ineditul misiunii este că sonda trebuie să aselenizeze într-un perimetru de doar 100 de metri, stabilit în prealabil, nu unul de kilometri, așa cum s-a făcut până acum. De aici și denumirea misiunii, „Moon Sniper”.
Dacă japonezii vor și reuși, asta rămâne de văzut. În 2022, JAXA a încercat să ducă pe suprafața Lunii o sondă botezată Omotenashi, dar a pierdut comunicațiile cu aceasta înainte de ajunge pe Lună. În luna aprilie a acestui an, compania Ispace Inc., tot din Japonia, a ratat șansa de a fi prima companie privată care trimite în siguranță o sondă pe Lună. Și ei au pierdut comunicațiile cu sonda lor.
Luna trecută, racheta Epsilon S, o variantă îmbunătățită a precedentei rachete Epsilon, a explodat la doar 50m de secunde după decolare.
Ah, încă ceva, JAXA a anunțat că vrea să trimită în spațiu, cu aceeași misiune Moon Sniper, și un satelit ultraperformant care să studieze și să ofere informații despre originea universului, a masei, energie, compoziției și evoluției corpurilor cerești. Vestea bună este că și Agenția Spațială Europeană este implicată în treaba asta, așa că am putea să ne așteptăm la un succes japonez, așa cum a fost și cazul celui indian.
Patru din cinci colonii de pinguini imperiali și-au pierdut anul trecut toți puii
Că accidente se mai întâmplă, ca rata mortalității poate fi mai mare în unii ani în rândul pinguinilor imperial, da, asta este considerată normalitate. Atunci însă când coloniile își pierd absolut toți puii, și asta în cazul a 80% dintre colonii, vorbim totuși despre o catastrofă.
Asta s-a înregistrat în anul 2022,în vestul Antarcticii, în zona Mării Bellinghausen, iar acum specialiștii au și o explicație. De vină ar fi reducerea masivă a calotei de gheață care acoperă continentul sudic. Iar tot procesul cu pricina a venit cu un preț uriaș pentru coloniile de pinguini imperiali (Aptenodytes forsteri).
Ideea este că puii au nevoie de un mediu înghețat în care să se dezvolte în primele săptămâni de viață. Mai exact, să poată dezvolta puful și penajul impermeabil care să le permită să înoate în apele reci din zonă, precum și mușchii și stratul de grăsime imperios necesare supraviețuirii.
Fără aceste atribute, puii mor înecați sau înghețați atunci când intră în apă. Ceea ce s-a și întâmplat. Începând cu luna februarie a anului trecut, gheața din jurul platformei continentale antarctice a cunoscut cea mai mare reducere din toată istoria observațiilor de profil. Iar asta a venit la pachet cu pierderea tuturor puilor din coloniile amintite.
Concluzia cercetătorilor care au publicat studiul amintit în revista Nature este și mai dezarmantă, căci nimeni nu poate spune ce se va întâmpla de aici încolo. Ei vor studia ce se întâmplă și anul acesta, căci sezonul apariției puilor începe chiar în luna august.
Un metal spațial poate rezolva criza metalelor rare de pe Terra
Despre metalele rare, sau „pămânurile rare” cum au mai fost numite, se tot vorbește de câțiva ani buni. Se știe, de asemenea, că numai China deține între 81 și 95% dintre resursele mondiale. Faptul că ar mai exista zăcăminte importante în Coreed de Nord, iar nu ajută Occidentul cu ceva. Resursele descoperite în California, Scandinavia sau cine știe pe unde sunt insignifiante comparativ cu cele pe care le dețin chinezii.
Salvarea Occidentului pare să vină de acolo de unde se aștepta mai puțin. Mai precis, din spațiul cosmic. Sau din spațiul cosmic într-o primă etapă. Și asta pentru că tetratenita, un aliaj de fier-nichel, are multe dintre proprietățile magnetice ale metalelor rare. Problema este că tetratenita se găsește doar în asteroizi (și nici ei toți).
Asta se explică prin faptul că aliajul respectiv are nevoie de condiții speciale pentru a se forma, unele care nu se găsesc pe Terra. Este vorba despre răcirea lentă a asteroizilor după formarea acestora. Evident că mineritul pe asteroizi iese din discuție în acest moment, căci costurile ar fi de-a dreptul astronomice.
Soluția pare să vină însă din laborator, acolo unde un grup de cercetători din Austria, Italia și Marea Britanie a reușit să producă tetratenită artificială. În studiul publicat în revista Advanced Science, autorii susțin că fosforul, un alt element care se răgesește în compoziția asteroizilor, ajută atomii de fier și nichel să se miște mai rapid, sărind peste partea în care au nevoie de milioane de ani pentru a face asta în mod natural.
Partea mai puțin bună este că tetratenita artificială nu are chiar toate calitățile magnetice ale metalelor rare. Dar la asta se lucrează. Iar dacă toată treaba se va dovedi un succes, s-ar putea să asistăm la niște schimbări de paradigmă foarte complexe în ceea ce privește unele aspecte ale economiei mondiale.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
1
4
