​Strategia Națională de Vaccinare, publicată recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății și care a stârnit deja controverse într-o parte a societății - care vorbește despre vaccinare obligatorie - nu prevede obligativitatea imunizării, ci aduce, în esență, mai multe acțiuni de informare și încurajare privind vaccinarea, asigurarea de stocuri de rezervă pentru vaccinurile esențiale, precum și - în premieră în România - compensarea unor vaccinuri pentru persoanele adulte.

VaccinareFoto: Ronstik | Dreamstime.com

14:00Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, prezintă Strategia Națională de Vaccinare.

11:50În jur de 300 de persoane protestează joi în fața Ministerului Sănătății, nemulțumite de faptul ca Strategia Națională de Vaccinare, postată în dezbatere publică de instituție, ar aduce „vaccinarea obligatorie". La protest este prezent si președintele AUR, George Simion.

...................................

Joi, începând cu ora 11:00, în fața sediului Ministerului Sănătății este programat un protest organizat de Alianța pentru Unirea Românilor - AUR și de pagina de Facebook „Legitima Aparare”, care are 165.000 de urmăritori, pe motiv că strategia ar aduce „vaccinare obligatorie”

În aceeași zi, la ora 15:00, este programată la sediul Ministerului Sănătății o dezbatere publică pe tema Strategiei Naționale de Vaccinare.

​Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri, în legătură cu protestul anunțat pentru joi de către reprezentanţii AUR împotriva vaccinării, despre care aceştia spun că va deveni obligatorie în România, că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false, mai ales că în Strategia Naţională de Vaccinare nu se regăseşte nicio prevedere care să indice faptul că va deveni obligatorie vaccinare”. Pe lângă faptul că ministrul PSD a reiterat că vaccinare nu va fi obligatorie în ţara noastră, el a mai atras atenţia că România este pe ultimul loc în UE privind vaccinurile tradiţionale în rândul tinerilor.

Strategia Națională de Vaccinare în România pentru perioada 2023 - 2030, postată de Ministerul Sănătății în dezbatere publică, poate fi consultată integral aici.

Ministerul Sănătății: Vaccinarea nu este și nu va deveni obligatorie

Ministerul Sănătății a precizat, la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat de presă, că Strategia Națională de Vaccinare „asigură acces echitabil pentru oricine, fără să impună vreo obligativitate. Niciun act normativ elaborat de Ministerul Sănătății nu va impune vaccinarea obligatorie! Acest act medical nu este și nu va fi obligatoriu”.

Copil la vaccinare / Foto: Konstantin Yuganov | Dreamstime.com

Precizările Ministerului Sănătății pe tema Strategiei Naționale de Vaccinare:

• Proiectul de Hotărâre de Guvern care cuprinde strategia națională de vaccinare pentru următorii ani intră în analiza interministerială urmând să fie propus spre adoptare în viitorul apropiat. Specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății au specificat că actul normativ vine să ofere acces echitabil la vaccinare pentru oricine, oricând și la orice vârstă, dar subliniază că actul normativ nu are niciun fel de prevedere cu privire la obligativitatea vaccinării.

• Femeile, adolescenții fete și băieți, se vor putea vaccina anti-HPV gratuit, numai dacă doresc și solicită medicului de familie prescripție.

• Un alt obiectiv prevede pregătirea specialiștilor pentru a crește capacitățile acestora de a informa corect și complet publicul cu privire la avantajele vaccinării. În școli, vaccinarea nu va fi obligatorie, dar va fi explicată și încurajată.

• Prin ordin comun al ministrului Sănătății și cel al Educației sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învățământ în situații epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă). În această situație, copiii nevaccinați trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului, pentru a fi protejați împotriva bolii.

• Ministerul Sănătății dorește o țară cu oameni sănătoși și protejați de boli infecțioase. Erorile legate de vaccinarea anti-COVID nu trebuie să priveze românii de accesul la vaccinare. Cu siguranță, majoritatea contestatarilor sunt vaccinați în copilărie. Și copiii sau nepoții lor au aceleași drepturi la protejarea sănătății!

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri, în legătură cu protestul anunțat pentru joi de către reprezentanţii AUR împotriva vaccinării, despre care aceştia spun că va deveni obligatorie în România, că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false, mai ales că în Strategia Naţională de Vaccinare nu se regăseşte nicio prevedere care să indice faptul că va deveni obligatorie vaccinare”. Pe lângă faptul că ministrul PSD a reiterat că vaccinare nu va fi obligatorie în ţara noastră, el a mai atras atenţia că România este pe ultimul loc în UE privind vaccinurile tradiţionale în rândul tinerilor.

„Eu nu pot să vă explic ce gândeşte domnul Simion. Nici nu îmi propun acest lucru. Dânsul are o gândire complexă şi atunci eu nu pot să fac astfel de comentarii. În mod evident nici noi ca reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, nici medicii de sănătate publică care au lucrat la această strategie nu au adus nici măcar în discuţie această idee a obligativităţii vaccinării. Ea nu se regăseşte nicăieri în text, dar asta nu înseamnă că noi, ca profesionişti în domeniul sănătăţii, suntem datori să informăm corect publicul în ceea ce priveşte vaccinarea”, a declarat Alexandru Rafila, miercuri, la Antena 3 CNN, potrivit News.ro.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății / Foto: Agerpres

Ministrul Sănătăţii a adăugat că România are o scădere a ratei vaccinării şi am ajuns la coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte vaccinurile tradiţionale administrate copiilor.

„Avem această datorie datorită profesiei noastre, pe de o parte, dar şi din cauza scăderii acoperirii de vaccinare în ultimii 15 ani în România, încât am ajuns la coada UE în ceea ce priveşte vaccinurile tradiţionale care se administrează copiilor. Ori lucrul acesta poate să afecteze serios sănătatea tinerii generaţii şi mi se pare absolut iresponsabil să induci, să transmiţi mesaje false care nu sunt regăsite nicăieri în textul unui act normativ”, a completat Rafila.

Protest programat joi la ora 11: „Mergem la Ministerul Sănătății pentru a stopa Strategia (militară) de vaccinare (obligatorie)”

Pagina de Facebook Legitima Aparare - care are în descriere site web media/de ştiri și are 165.000 de urmăritori, a anunțat pentru joi, la ora 11, organizarea unui protest în fața Ministerului Sănătății împotriva Strategiei de vaccinare.

„Joi, 17 August, ora 11.00, mergem la Ministerul Sănătății pentru a stopa "Strategia (militară) de vaccinare (obligatorie) 2023-2030. NU VREM NICI UN FEL DE STRATEGIE DE VACCINARE! Nu vrem dezbatere pe ceva cu care nu suntem de acord. Stop HG-ul Vaccinării Obligatorii! Suntem în stare de Legitimă Apărare”, afirmă organizatorii protesului.

Anunțul privind organizarea protestului a fost postat pe pagina Legitimă Apărare pe data de 15 august.

Miercuri dimineață, cu o zi înaintea protestului, acesta a fost anunțat și pe pagina oficială de Facebook a Alianței pentru Unirea Românilor - AUR:

„Ieșim în stradă împotriva vaccinării obligatorii și pentru apărarea drepturilor românilor!

Joi, 17 august, protestăm la Ministerul Sănătății împotriva Strategiei de Vaccinare a ministrului Alexandru Rafila, care nu este altceva decât un plan metodic pentru a impune, pe șest, obligativitatea vaccinării și a reprimării dreptului cetățenilor de a alege ceea ce este mai bine pentru sănătatea lor.

Obligativitatea nu va crește încrederea în sistemul de sănătate și nici în buna intenție a guvernanților.

Solicităm Ministerului Sănătății retragerea imediată a Strategiei Naționale de Vaccinare concepută în laboratoarele OMS și aflată astăzi într-o pseudo-dezbatere publică.”

Protest anunțat de AUR / Sursa: Pagina de Facebook Alianța pentru Unirea Românilor - AUR

Ce prevede Strategia Națională de Vaccinare

Strategia Națională de Vaccinare, publicată recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, aduce, în esență, mai multe acțiuni de informare și încurajare privind vaccinarea, asigurarea de stocuri de rezervă pentru vaccinurile esențiale, precum și - în premieră în România - compensarea unor vaccinuri pentru persoanele adulte.

„Vaccinarea este o intervenție de succes pentru sănătatea publică la nivel global și pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieți în fiecare an. Între anii 2010 și 2018, au fost evitate 23 de milioane de decese numai prin vaccinul împotriva rujeolei. Numărul de sugari vaccinați anual – mai mult de 116 milioane, sau 86% din toți copiii născuți – a atins cel mai înalt nivel raportat vreodată.

Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare.”, se arată în document.

Principalele obiective ale Strategiei Naționale de Vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 - sursa: Ministerul Sănătății / proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030:

• a) o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare

• b) o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare

• c) creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației

• d) menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică

• e) menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita

• f) eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice

• g) prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
  

Principalele „direcții de acțiune prioritare pentru implementarea obiectivelor” - sursa: Ministerul Sănătății / proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030:

• AP 1.1.1. Promovarea Legii vaccinării și a altor instrumente de reglementare favorabile vaccinării

• AP 1.1.2. Promovarea reglementărilor și procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării și a accesului la vaccinare

• AP 1.1.3. Promovarea de legislație care susține vaccinarea de-a lungul întregii vieți, inclusiv prin mecanisme de compensare

• AP 1.2.1. Realizarea de informări /mese rotunde /dezbateri privind importanța vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenți de nivel național și local

• AP 1.2.2. Advocacy pentru vaccinare

• AP 1.1.3. Susținerea activității Comitetului Național de Vaccinologie (CNV) și asigurarea resurselor financiare necesare pentru conducerea unor analize periodice asupra datelor naționale și internaționale disponibile în vederea formulării de recomandări periodice privind introducerea de noi vaccinuri și monitorizarea eficacității programelor de imunizare existente

• AP 2.1.1. Asigurarea activității de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenței medicale primare cât și la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale mai mari sau egale de 95% pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare

• AP 2.1.2. Asigurarea, la nivel de stat, a unei finanțări adecvate care să confere Programului Național de Vaccinare continuitate, adaptabilitate și durabilitate

• AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare și abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate și insuficient vaccinate în fiecare comunitate.

• AP 2.1.4. Asigurarea la nivelul județelor a unei guvernanțe eficiente și sinergice cu eforturile naționale

• AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naționale și a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieții a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, tusei convulsive (pertussis) și gripei.

• AP 2.2.1. Implementarea unor strategii moderne și eficiente de comunicare pentru creșterea interesului populației pentru vaccinarea HPV

• AP 2.2.2. Implementarea de strategii de consiliere pentru părinți și pentru adolescenți în vederea creșterii cererii pentru vaccinarea HPV

• AP 2.2.3. Redefinirea mecanismului de asigurare a accesului la vaccinarea anti-HPV

• AP 2.3.1. Îmbunătățirea monitorizării și a acoperirii vaccinale pentru gripă

• AP 2.3.2. Facilitarea introducerii de noi vaccinuri, mai ales la grupele la risc [vaccin pneumococic, Haemophilus influenzae tip b (Hib), Hepatitic B tip adult, ROR)]

• AP 2.4.1. Implementarea Planului național de pregătire și răspuns în caz de epidemii și pandemii

• AP 3.1.1. Achiziția centralizată de vaccinuri incluse în programul național de vaccinare pentru menținerea unui raport favorabil cost-eficacitate cu asigurarea continuității în disponibilul de vaccinuri

• AP 3.1.2. Asigurarea unui lanț de aprovizionare și distribuție sustenabil și bine controlat pentru vaccinuri și echipamente/substanțe conexe și gestionarea eficientă a vaccinurilor, în cadrul sistemului de aprovizionare a asistenței medicale primare

• AP 3.1.3. Constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esențiale pentru sănătatea publică

• AP 3.1.4. Armonizarea cadrului legislativ pentru autorizarea temporară și procurarea rapidă a unor vaccinuri în situații de urgență

• AP 4.1.1. Continuarea îmbunătățirii acțiunilor privind siguranța vaccinurilor pentru a se armoniza cu cele mai bune practici internaționale

• AP 4.1.2. Colaborarea cu părțile cheie interesate pentru a îmbunătăți calitatea supravegherii și raportării evenimentelor adverse post vaccinare, sub îndrumarea Comitetului național de vaccinologie

• AP 4.1.3. Creșterea gradului de conștientizare a comunității și a profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la sistemele de siguranță a vaccinurilor pentru a îmbunătăți încrederea în program și raportarea evenimentelor adverse.

• AP 4.1.4. Facilitarea conectării RENV cu alte baze de date pentru o mai bună evaluare a siguranței vaccinurilor

Ministerul Sănătății / Foto: Agerpres

• AP 5.1.1. Dezvoltarea graduală de noi funcționalități în RENV pentru facilitarea vaccinării și fundamentarea deciziilor privind vaccinarea

• AP 5.1.2. Utilizarea RENV ca instrument de instruire privind vaccinarea (includerea de instrucțiuni și proceduri emise de către autoritățile competente) ce vizează toți utilizatorii înregistrați.

• AP 5.1.3. Dezvoltarea capacității de asigurare a calității datelor din RENV

• AP 5.2.1. Dezvoltarea capacității de analiză și sinteză la nivel național și județean prin asigurarea de resurse umane și instruirea acestora

• AP 5.2.2. Elaborarea de rapoarte periodice privind aspecte relevante legate de statusul vaccinării

• AP 5.2.3. Utilizarea analizelor din rapoartele periodice pentru îmbunătățirea performanței PNV și pentru fundamentarea politicilor publice de vaccinare

• AP 6.1.1 Asigurarea unui cadru legislativ care să susțină intrarea de noi profesioniștiîin sistem, dezvoltarea profesională continuă și oferirea unui mediu stimulativ de lucru.

• AP 6.1.2. Elaborarea și revizuirea periodică a unui ghid de bune practici de vaccinare, care să ofere cele mai noi date științifice asupra vaccinurilor incluse în PNI și informații asupra modului de administrare, a eficacității și siguranței vaccinurilor utilizate și a recomandărilor privind vaccinurile nou introduse.

• AP 6.1.3. Asigurarea de metode moderne de e-learning pentru educația continuă a profesioniștilor implicați în procesul de vaccinare în vederea actualizării cunoștintelor legate de bolile prevenibile prin vaccinare și de modalitățile de prevenție existente

• AP 6.1.4. Dezvoltarea de politici și instrumente pentru extinderea competențelor profesioniștilor prin instruirea in tehnici eficiente de comunicare

• AP 6.1.5. Formarea farmaciștilor pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale

• AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesioniști (cadre didactice, asistenți sociali personal cleric) pentru înțelegerea beneficiilor vaccinării și pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale

• AP. 7.1.1. Creșterea capacității de implementare a cadrului legislativ privind supravegherea bolilor transmisibile prin asigurarea de personal dedicat și instruirea acestuia pentru aplicarea metodologiilor de supraveghere

• AP. 7.1.2. Dezvoltarea Registrului unic de boli transmisibile, cu informații acurate privind bolile prevenibile prin vaccinare, colectate în timp real, care să stea la baza măsurilor de sănătate publică.

• AP. 7.1.3. Asigurarea resurselor financiare pentru o bună desfășurare a activității de supraveghere, prevenire și control a bolilor transmisibile.

• AP. 7.1.4. Conștientizarea specialiștilor din domeniul medical privind importanța raportării corecte a datelor privind bolile transmisibile în vederea implementării unor măsuri de control adecvate.

• AP 7.2.1. Creșterea capacității de detecție rapidă și caracterizare a microorganismelor prioritare în domeniul bolilor transmisibile, în acord cu strategia ECDC

• AP 7.3.1 Organizarea unor studii epidemiologice de seroprevalență pentru bolile prevenibile prin vaccinare

• AP. 8.1.1. Definirea misiunii parteneriatului social, a criteriilor de eligibilitate și a principiilor etice

• AP. 8.1.2. Implementarea activă a parteneriatului și promovarea vaccinării

• AP 8.2.1 Programe de instruire continuă care să-i ajute pe profesioniștii din domeniul sănătății să discute cu sensibilitate și respect problemele de îngrijorare ale părinților cu privire la vaccinare

• AP 8.2.2. Crearea unei bănci de materiale informative pe tema vaccinării pentru populație

• AP 8.3.1. Identificarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor legate de vaccinare în rândul populației generale

• AP 8.3.2. Utilizarea tehnologiei de marketing social pentru dezvoltarea de materiale de educație pentru sănătate destinate populației generale și diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare

• AP 8.3.3. Informarea și educarea populației în vederea creșterii aderenței la măsurile de prevenire și control ale bolilor transmisibile.

• AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare și a barierelor care influențează succesul programului de vaccinare

• AP 8.4.2. Adaptarea resurselor de comunicare la nivel național pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și încredere în vaccinare pentru comunități/grupuri vulnerabile

• AP 8.4.3. Creșterea și susținerea conștientizării și a cererii de vaccinuri în toate comunitățile și pe parcursul întregii vieții.

• AP 8.5.1. Implementarea de activități de comunicare pentru a promova încrederea comunității în procesul de monitorizare și răspuns la evenimentele privind siguranța vaccinurilor.

• AP 9.1.1. Organizarea de activități de vaccinarea în condiții de crize umanitare, migrație, urgențe de sănătate publică/epidemii, pandemii.

• AP 9.1.2. Inițierea și extinderea colaborărilor cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare ăi pentru realizarea unor studii epidemiologice și de seroprevalență integrate.

• AP 9.1.3. Implementarea progresivă a unor instrumente digitale pentru managementul integrat al sănătății publice și a unor sisteme de informații geografice care să asigure o mai bună utilizare a datelor legate de boli prevenibile prin vaccinare și de vaccinare și formarea resursei umane pentru utilizarea eficientă a acestora.

• AP 9.1.4. Susținerea cercetării și inovării în introducerea și dezvoltarea de noi vaccinuri, în monitorizarea eficacității și siguranței vaccinurilor și în evaluarea barierelor existente la nivelul societății pentru acceptarea vaccinării.

• AP 9.2.1. Sustinerea aderării CNV la rețeaua Comitetelor internaționale de vaccinologie din cadrul OMS și ECDC și a participării la grupurile consultative tehnice internaționale de vaccinare pentru a elabora cele mai bune decizii adaptate contextului epidemiologic regional.

Pacienții cronici susțin vaccinarea pe durata întregii vieți și alegerea informată: „Accesul la vaccinare nu înseamnă obligativitate”

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, organizația-umbrelă ce reprezintă asociațiile de bolnavi cronici din România, arată, într-un comunicat de presă remis miercuri, că a adus pentru prima dată public în discuție, în anul 2018, noțiunea de vaccinare pe durata întregii vieți pentru adulți în general și pentru pacienți cronici, fiind un grup aflat la risc.

„De ce pentru ei? Pentru că sunt cei mai vulnerabili la infecții si au nevoie de protecție. Am explicat atunci că vaccinarea antigripală pentru persoanele cu afecțiuni cardiace reduce cu 50% riscul de deces prin infarct. Și că adulții cu diabet sau boală cardiacă cronică sunt de 4 ori mai predispuși decât cei sănătoși să dezvolte boală pneumococică”, arată reprezentanții pacienților cronici.

Pacient în România / Foto: Agerpres

„Era înaintea pandemiei, iar ce s-a întâmplat în anii următori ne-a arătat clar că pacienții cronici au cel mai mare risc de complicații care pot duce la probleme grave sau chiar la deces. Dupa 5 ani în care am cerut de mai multe ori o politica publică care să asigure accesul pacientilor cronici la vaccinare pe durata întregii vieți prin compensare, în final, am ajuns la momentul în care pentru prima dată pacienții cronici vor putea alege să se vaccineze. De ce? Pentru că până acum nu o puteau face pentru că nu își permiteau să își cumpere vaccinul. Acum nu îi va obliga nimeni, doar că vor putea opta. Schema de vaccinare pentru un pacient oncologic poate ajunge și la suma de 4.000 RON, sumă pe care nu și-o permit cei mai mulți”, mai arată pacienții cronici.

„Ne dorim să avem o strategie de vaccinare normală, care să cuprindă educație și acces prin compensare. Acces nu înseamna și nici nu are cum să însemne obligativitate, ci posibilitatea de a alege, pe care românii de fapt nu o au de multe ori pentru că nu își permit. Ar mai trebui să învățăm din exemplele unor țări precum Australia, care a eradicat cancerul de col utern prin vaccinare. Același cancer care la noi are o rată extrem de mare de deces. Fiecare decide pentru el cum se protejeaza sau la ce servicii medicale apelează, însă nimeni nu are dreptul să îngrădească accesul la programe de prevenție, cum este vaccinarea. Coalitia Organizatiilor Pacienților cu Afectiuni Cronice din Romania susține accesul pacientilor cronici la vaccinare prin compensare, dar și un mod simplu de organizare procesul de vaccinare atât la medicii de familie, cât și la medicii specialiști”, este mesajul pacienților.

Foto: Dreamstime.com, Agerpres.

Citește și:

• De ce nu se vaccinează românii. Adevărurile incomode din spatele lui „oamenii nu vor”