Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol. Cu toate acestea, în ultimii nouă ani Ministerul a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic. În plus, fondurile au fost alocate netransparent şi fără criterii, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României.

Spitalul Victor Babes din TimisoaraFoto: AGERPRES

Imobilele în care funcţionează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt vechi, iar aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic. Informaţia a fost făcută publică de către Curtea de Conturi, în urma unui audit realizat în cursul anului trecut şi care a vizat performanţele manageriale în spitalele Ministerului, informează News.ro.

Astfel, analiza realizată pentru perioada 2014-2021 de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul spitalelor ministerului arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.

Conform auditorilor, două unităţi sanitare - Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi - au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.

Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună.

„46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte”, sunt concluziile raportului Curţii de Conturi, făcute publice sâmbătă.

Trei sferturi din investiţii, făcute în aparatură medicală / Fondurile, alocate netransparent şi fără criterii

Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.

„Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 - 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, relevă documentul.

Astfel, auditul arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN), în anul 2021 numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, crescând, comparativ cu 2014. Concret, numărul de aparate computer tomograf din spitalele Ministerului a crescut cu 84%, iar numărul de aparate pentru RMN a crescut cu 114%.

„Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora”.

„În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora”, a concluzionat Curtea de Conturi.

Niciun spital nou construit / Institut Regional de Oncologie, tot în stadiul de proiect și după 12 ani

Raportul de audit al Curţii de Conturi care face referire la performanţa privind managementul resurselor umane şi al dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii, aminteşte și că în ultimii mulţi ani nu a fost construit niciun spital nou, notează News.ro. În schimb, un Institut Regional de Oncologie aprobat în anul 2009 pentru a fi construit la Timişoara era tot în stadiul de proiect 12 ani mai târziu, iar numărul spitalelor regionale prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 a ajuns la jumătate faţă de propunerea iniţială.

• „Din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 - 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată”.

Documentul arată că nici în ceea ce priveşte spitalele regionale, pe care autorităţile române şi-au propus a le construi din fonduri europene, planurile iniţiale nu au fost respectate. Astfel, deşi au fost propuse opt spitale regionale, s-au făcut demersuri pentru jumătate din numărul stabilit iniţial în documentele oficiale.

• „Din cele opt spitale regionale de urgenţă propuse în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova) pentru care Ministerul Sănătăţii gestionează proiectele de construcţie şi care se află în stadiul de proiect tehnic, şi un spital regional de urgenţă la Braşov, pentru care UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021”.

Ministerul Sănătăţii nu dispune de un centru pentru pacienţii cu arsuri grave şi nici de centre de recuperare pentru aceştia

Ministerul Sănătăţii nu dispune de un centru medical care să aibă capacitatea de a trata pacienţii cu arsuri grave şi nici de centre în care aceşti pacienţi pot primi servicii medicale de recuperare. Informaţia apare tot în raportul Curţii de Conturi, care concluzionează că în perioada 2014-2021 peste 68 de milioane de lei au fost direcţionaţi pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi. Documentul mai arată că secţiile destinate pacienţilor cu arsuri „pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate”.

Raportul Curţii de Conturi arată că România nu dispune de facilităţi medicale care să îi ajute pe pacienţii cu arsuri grave nici în ceea ce priveşte tratamentul, nici în ceea ce priveşte recuperarea.

• „O concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent, există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există şi un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele judeţene şi municipale din întreaga ţară, dedicate îngrijirii pacienţilor cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătăţiri”.

Auditorii fac referire şi la alocarea de fonduri pentru unităţile sanitare care tratează pacienţi cu arsuri, subliniind că zeci de milioane de lei au fost direcţionaţi în special către achiziţii de aparatură sanitară şi mai puţin în infrastructură.

• „În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi, respectiv aproximativ 30,8 milioane lei alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale şi mai puţin pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii (19,4 milioane lei)”.

Auditul Curţii de Conturi privind performanţa managerială în unităţile spitaliceşti aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii a vizat perioada 2014-2021. Controalele la spitalele aflate în subordinea MS au fost realizate în cursul anului 2022.