Vaccinul împotriva COVID-19 începe să își piardă din eficiență (titrul de anticorpi) după 6-8 luni, motiv pentru care în unele țări, inclusiv România, este încurajată administrarea dozei booster la minimum jumătate de an de la vaccinarea inițială. Este vaccinul împotriva COVID-19 - un vaccin aflat oricum abia la început de drum - singurul care începe să își piardă din eficiență după doar 6 luni? Medicii spun că nu, iar surpriza vine de la un vaccin mult mai puțin contestat, pe care mulți dintre noi și-l administrează anual de foarte mult timp, și care oferă eficiență maximă tot jumătate de an, după care aceasta începe să scadă semnificativ.

Vaccinare impotriva COVID-19Foto: Dr. P. Marazzi / Sciencephoto / Profimedia Images

Cum vaccinul împotriva COVID-19 este încă la început de drum, nu s-a știut de la început pentru cât timp oferă protecțiemaximă. În acest moment, nu se știe nici cât timp durează protecția oferită de doza booster, informațiile fiind contradictorii, și nici dacă vom mai avea nevoie de alte doze suplimentare.

Rezidenții Uniunii Europene vor fi nevoiți să se vaccineze cu a treia doză "booster" a vaccinului COVID pentru a putea călători într-o altă țară din blocul comunitar fără teste pentru coronavirus sau obligativitatea de a intra în carantină, potrivit unei propuneri făcute joi de Comisia Europeană. Certificatul verde ar urma să fie valabil doar 9 luni după vaccinarea cu schema inițială.

Vaccinul împotriva gripei are eficiență maximă tot 6 luni

Vaccinul împotriva gripei, un vaccin mult mai vechi și, cel puțin aparent, mai puțin contestat decât cel împotriva COVID-19, oferă eficiență maximă tot pentru aproximativ 6 luni, moment după care titrul de anticorpi începe să scadă semnificativ.

Vaccinul împotriva gripei a apărut în jurul anului 1930 și a început să fie disponibil pe scară largă după aproximativ două decenii.

Înainte de toate, trebuie știut că, după administrarea vaccinului gripal, este nevoie de două săptămâni pentru ca titrul de anticorpi să atingă vârful. Practic, începi să fii protejat la maximum la aproximativ două săptămâni de la administrarea vaccinului.

Pentru cât timp? Pentru aproximativ 6 luni - ca și în cazul vaccinului COVID-19 - spun medicii.

De asemenea, este important de subliniat că, la fel ca vaccinul împotriva COVID-19, și cel împotriva gripei protejează în primul rând de forme severe și de deces și într-o proporție mai mică de infectarea cu virusul gripal.

Dr. Gindrovel Dumitra

Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și nu numai, perioada optimă de vaccinare împotriva gripei începe în a doua jumătate a lunii octombrie. De ce a doua jumătate a lunii octombrie? "Pentru că sezonul gripal, atât în România cât și în alte țări, începe de obicei undeva către sfărșitul lunii decembrie și are o intensitate maximă în lunile februarie-martie. Iar vaccinarea împotriva gripei are o caracteristică: datorită particularităților virusului, în primul și în primul rând, această vaccinare are o perioadă de protecție limitată, în sensul că ea nu durează mai mult de 6 luni pentru a oferi o protecție maximă", a explicat pentru HotNews.ro dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.

"Iar dacă noi începem vaccinarea din septembrie sau de la începutul lunii octombrie, este foarte posibil ca până în luna februarie să pierdem deja această protecție", avertizează medicul Gindrovel Dumitra.

Din aceste motive, "este de preferat ca momentul în care avem cel mai mare număr de cazuri să ne prindă încă cu protecție. Acesta este motivul pentru care de fiecare dată am spus că beneficiul maxim îl obținem atunci când începem vaccinarea în a doua jumătate a lunii octombrie, o continuăm și în luna noiembrie și chiar în luna decembrie", arată coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.

Vaccinul gripal se administrează anual, toamna, deoarece, odată cu scăderea eficienței, după 6 luni, se încheie și sezonul de gripă, în fiecare primăvară.

Este vaccinul împotriva gripei mai puțin contestat decât cel împotriva COVID?

O întrebare la care este greu de răspuns. În jur de 3 milioane de români se vaccinează anual împotriva gripei, spune medicul Gindrovel Dumitra. Cam aceiași care s-au vaccinat din prima și împotriva COVID-19: "Vaccinul împotriva gripei este acceptat cam de aceleași persoane care se vaccinează anual și care, după cum știm, nu am avut mai mult de 3 milioane de administrări anul acesta. Aceleași persoane care se vaccinează împotriva gripei s-au vaccinat din prima și împotriva COVID-19."

Practic, România are undeva între 5 și 6 milioane de bolnavi cronici, din care vaccinăm anual "poate nici jumătate sau jumătate, în cel mai bun caz", este estimarea medicului Gindrovel Dumitra.

Mult sub recomandările internaționale, care spun că ar trebui să vaccinăm cel puțin 70% dintre persoanele aflate în grupele la risc. La care s-ar adăuga și măcar o parte dintre adulții sănătoși.

Care sunt cauzele pentru care ne aflăm aici? "Pur și simplu inexistența unui număr de doze suficiente și, într-un fel sau altul, limitările sau caracteristicile sezonului gripal nu au dus la necesitatea unei discuții foarte ample în ceea ce privește beneficiile vaccinării anti-gripale, astfel încât să atingem un 70%, așa cum sunt recomandările internaționale în rândul grupurilor la risc", este explicația medicului Gindrovel Dumitra.

"Practic, nu am ajuns să depunem eforturi în ceea ce privește vaccinarea anti-gripală tocmai în rândul acelor persoane care sunt ezitante sau rezistente la vaccinare. Acesta este motivul pentru care nu s-a purtat această discuție, din punctul meu de vedere", este concluzia medicului.

Vaccinul gripal poate salva anual aproape 40.000 de vieți în Uniunea Europeană

Gripa de sezon afectează anual între 10% și 30% din populația Europei, determină sute de mii de spitalizări și este prevenibilă doar cu ajutorul vaccinului, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

Cu excepția COVID-19, gripa determină mai multe cazuri de boală decât toate celelalte afecțiuni ce pot fi prevenite prin vaccinare (aceasta afirmație trebuie privită prin prisma afectării pulmonare, deoarece gripa produce cel mai adesea pneumonii grave, care determină decompensare, adică insuficiență respiratorie, prima cauza de deces din lume la copii fiind cea prin pneumonii).

Oamenii în vârstă, copiii mici și cei cu afecțiuni cronice suferă cel mai mult, dar toți pacienții cu gripă, inclusiv cei sănătoși, pot dezvolta complicații serioase, precum pneumonia (infecția plămânilor), miocardita (inflamația miocardului, mușchiul inimii), sau encefalita (inflamația creierului), care pot duce la deces.

Atât gripa, cât și COVID-19 pot cauza afecțiuni severe. Infectarea dublă gripă-COVID-19 crește riscul de a dezvolta complicații majore: studiile preliminare arată o rată de mortalitate dublă la pacienții cu infecție concomitentă COVID-19 – gripă, precum și risc crescut de afectare cardiacă, inflamații mai severe și afectare a organelor. Pacienții vindecați de COVID-19 pot face, de asemenea, gripă, iar aceasta poate afecta organismul deja slăbit de posibile sechele pulmonare în urma infecției cu SARS-CoV.

Se estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea antigripală poate salva peste 37.000 de vieți și poate economisi 332 de milioane de euro în fiecare sezon gripal.