Ziua Mondială fără Tutun este marcată pe 31 mai, în fiecare an, de Organizația Mondială a Sănătății, alături de partenerii săi la nivel global. Anul acesta tema acestui eveniment global se concentrează pe renunțarea la fumat și prevenirea efectelor utilizării produselor cu tutun și a nicotinei.

FumatFoto: Wavebreak / Profimedia Images

COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă deja de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă din cauza COVID-19. Fumatul slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni de sănătate care cresc considerabil riscul de complicații severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiace, BPOC și diabetul. Există, de asemenea, dovezi concludente că utilizarea țigării electronice poate dăuna sănătății pulmonare. Renunțarea la fumatul de orice tip îmbunătățește starea de sănătate și reduce costurile de îngrijire a sănătății pentru acești pacienți. Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunțarea la fumat decât în ​​timpul pandemiei COVID-19, arată reprezentanții Inițiativei 2035 fără tutun, ONG condus de Ramona Brad, care a inițiat un proiect de lege împotriva publicității la tutun.

COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are tutunul în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România, cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator, arată Inițiativa 2035 fără tutun.

În septembrie 2016, societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, în prezența și cu susținerea președintelui României, Klaus Iohannis, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 - Prima generație fără tutun din România. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale. 2035 - Prima strategie de generare fără tutun a fost dezvoltată la lansarea inițiativei, în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei naționale de sănătate 2014-2020, Planului multianual de promovare integrată a sănătății și educație pentru sănătate și în deplină coerență cu recomandările organizații și documente internaționale la care România este membru semnatar (Organizația Mondială a Sănătății, Convenția-cadru privind controlul tutunului, OMS Strategia europeană pentru sănătatea copilului și adolescentului 2015-2020, Convenția ONU privind drepturile copilului).

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a avut astăzi, de Ziua mondială fără tutun, o întâlnire la sediul Ministerului Sănătății cu reprezentanții inițiativei "2035 – Prima Generație Fără Tutun a României", în cadrul căreia i-a fost înmânat proiectul Pactului pentru Prevenție în Sănătatea Publică. Pactul este susținut de peste 350 de organizații neguvernamentale și își propune o abordare strategică a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, tutun, alcool, nutriție deficitară sau lipsa activității fizice.

"Consumul de tutun reprezintă una dintre problemele cele mai importante de sănătate publică în România, fumatul fiind printre principalele cauze evitabile ale bolilor respiratorii, cardiovasculare, pulmonare și cronice. Efectele reducerii fumatului se observă pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte cancerul şi bolile respiratorii cronice. De aceea, este esențial ca eforturile noastre să aibă în vedere atât încurajarea opririi consumului de tutun, cât şi prevenirea debutului. Trebuie să ne concentrăm eforturile astfel încât să reducem la minimum numărul persoanelor care încep să fumeze, mai ales în rândul copiilor și adolescenților", a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la minimum, adică 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani, prag considerat de OMS echivalent cu sfârșitul jocului devastator cu tutun într-un interval de timp rezonabil . Avem în vedere pentru România ca generația născută în 2017 să devină în 2035 prima generație liberă de această dependență cu efecte devastatoare.

Succesul strategiei propuse depinde de implicarea societății în ansamblu: autoritățile guvernamentale centrale și locale, autoritățile legislative, autoritățile profesionale din domeniul sănătății și educației, reprezentanții sectoarelor societății civile și cetățenii înșiși trebuie să se implice pentru a transforma tutunul într-un produs al trecutului care produce doar suferință și moarte prematură.

Includerea obiectivelor clare legate de reducere a consumului de tutun în programul guvernamental actual, alături de reducerea impactului celorlalți factori de risc majori(alcool, alimentație deficitară, activitate fizică) reprezintă un semnificativ pas înainte pentru viitoarea strategie națională de sănătate publică. "Considerăm că este vital ca România și cetățenii ei, dar mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice ale factorilor de risc pentru bolile netransmisibile", arată Inițiativa 2035 fără tutun.

De aceea, asumarea la cel mai înalt nivel decizional a acestei noi abordări a prevenției factorilor de risc, alături de propuneri concrete de viziune, strategii și acțiuni, pot duce la o altă stare de sănătate pentru generațiile viitoare ale României și la reducerea poverii pe care bolile cronice o au pe sistemul de sănătate, arată reprezentanții Inițiativei "2035 – Prima generație fără tutun a României".

Inițiativa "2035 – Prima generație fără tutun a României" a fost reprezentată la întâlnirea de la Ministerul Sănătății de Ramona Brad, președinta inițiativei „2035 fără tutun”, prof. dr. Florin Mihălţan – Societatea Română de Pneumologie, Sorina Băiașu – Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Andreea Dimitriu – Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România, dr. Raluca Zoiţanu – Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie și Ana Măiţă – Asociația Mame pentru Mame.

31 Mai-Ziua Mondială de luptă cu consumul de tutun este o dată de referință anuală, tema ei din anul 2021 fiind să informeze publicul cu privire la pericolele consumului de tutun, practicile comerciale ale companiilor de tutun, acțiunile OMS pentru a combate epidemia de tutun și cu privire la ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și viață sănătoasă și pentru a proteja generațiile viitoare.

Societatea civilă din România reunită sub platforma Inițiativei 2035 Fără Tutun dorește să propună un consens public și politic larg asupra acestei teme vitale pentru sănătatea României va permite crearea unui exemplu de bune practici de abordare la nivel european și va asigura un loc binemeritat pentru România în grupul țărilor preocupate de starea de sănătate a generațiilor viitoare. "Pactul pentru Prevenție în Sănătatea Publică" poate fi un moment de cotitură pentru România viitorului, la care putem să contribuim cu toții, societate civilă, autorități guvernamentale, factori decizionali.

Politicile de reducere a consumului de tutun sunt un element central în respectarea dreptului la viaţă şi a dreptului la asigurarea celor mai înalte standarde de sănătate. În cazul României, consumul de tutun este una dintre provocările cele mai importante de sănătate publică datorită rolului covârşitor pe care îl are în producerea şi perpetuarea bolilor cronice, principala cauză de dizabilitate şi deces. Consumul de tutun este recunoscut, în Strategia Națională de Sănătate Publică 2014 – 2020, ca fiind un factor comportamental major cu impact semnificativ asupra stării de sănătate a adulților și copiilor din România, fiind considerat un determinant major pentru starea de sănătate a populației. Astfel, studiile cele mai recente estimează că 17,15% din totalul deceselor și 16,16% din anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur (DALYs) se datorează consumului de tutun.

• În România, principalele cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare şi tumorile maligne, urmate îndeaproape de bolile respiratorii. Aceleaşi afecţiuni sunt principalii responsabili de scăderea calităţii vieţii cetăţenilor, indicator evaluat prin anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur şi care se manifestă concret în speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani (de asemenea în scădere).

• Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Scăderea prevalenţei bolilor cardiovasculare şi a cancerelor se observă în ţările care au aplicat consecvent măsuri comprehensive de control al tutunului, fapt ce s-a asociat şi cu creşterea duratei de viaţă sănătoasă.

• În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită dizabilităţii şi decesului prematur. De aceea se consideră că fumatul este una din cauzele principale ale poverii pentru societate şi individ, legată de starea de sănătate.

• Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat ci după 15 – 20 de ani de consum. Efectele reducerii lui se văd pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte cancerele şi bolile respiratorii cronice. De aceea, eforturile societăţii trebuie să aibă în vedere atât încurajarea opririi consumului de tutun cât şi prevenţia debutului, debut care are loc cel mai frecvent în timpul adolescenţei, până la vârsta de 18 ani. Concentrarea eforturilor pentru ca un număr cât mai mic de copii şi adolescenţi să înceapă fumatul este indispensabilă reducerii pe termen mediu şi lung a poverii pe care o reprezintă cancerul, bolile respiratorii cronice şi bolile cardiovasculare pentru societatea românească.

România a progresat semnificativ în ultimii ani în iniţierea schimbării atitudinilor culturale şi sociale faţă de fumat, prin adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise la sfârşitul anului 2015, legea nr. 15/2016, cât şi în contextul adoptării măsurilor prevăzute în Directiva Comisiei Europene nr. 2014/ 40/ EU privind produsele din tutun, măsuri care se adresează cu precădere descurajării debutului fumatului în rândul copiilor şi tinerilor.

Se estimează(studii GYTS 2013, 2017) că:

• aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă, au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze;

• 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici

• 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic;

• o treime (33%) dintre fumătorii adulți români afirmă că au început să consume constant tutun înaintea vârstei de 18 ani, iar mai mult de jumătate (56%) între 18 şi 25 de ani.

Experienţa statelor care au reuşit reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor precum şi rezultatele studiilor ştiinţifice indică direcţiile concrete de acţiune: măsuri adresate produsului (reducerea atractivităţii şi capacităţii de inducere a adicţiei nicotinice), consumatorului (educaţia formală şi non-formală a copiilor şi adulţilor) şi pieţei (reducerea disponibilităţii şi accesibilităţii produselor din tutun). Astfel, vor fi influenţate toate cele trei categorii de factori determinanţi ai debutului şi menţinerii comportamentului de fumător: mediul socio-cultural, anturajul personal şi factorii individuali.

România a implementat toate măsurile recomandate în Strategia MPOWER a OMS dar în proporţii diferite.

• Monitorizarea consumului de tutun este realizată la intervalele recomandate de OMS, prin Programul Naţional de Promovare a Sănătăţii al Ministerului Sănătăţii.

• Protecţia nefumătorilor faţă de efectele fumatului pasiv este implementată începând cu luna martie a anului 2016 la standardele recomandate de OMS.

• Oferirea ajutorului pentru renunţarea la fumat este asigurată prin Subprogramul naţional de combatere a consumului de tutun al Ministerului Sănătăţii, prin care se asigură consilierea telefonică gratuită şi medicaţia non-nicotinică pentru tratamentul dependenţei nicotinice (doar în unele zone ale ţării).

• Avertizarea (Warn) consumatorilor produselor din tutun despre efectele fumatului este asigurată încă din anul 2008 prin inscripţionarea pachetelor de tutun cu avertismente grafice de sănătate.

• Întărirea (Enhance) interzicerii publicităţii, promovării şi sponsorizării pentru produsele din tutun nu a mai fost abordată din anul 2008, la momentul actual fiind permise mai multe forme de publicitate care au impact în special asupra tinerilor.

• Creşterea (Raise) taxelor aplicate produselor din tutun se face în mod continuu, conform unui calendar agreat cu Comisia Europeană, dar procentul creşterii este mic.

Se estimează că implementarea completă a Strategiei MPOWER ar determina o scădere a deceselor premature provocate de fumat de aproape 900.000 de români (898.810) în următorii 40 de ani.