Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Virusul care a dat peste cap viața întregii planete are deja un an de când a provocat oficial primele îmbolnăviri, în orașul Wuhan și provincia Hubei din China, dar încă multe necunoscute - de la modalitatea în care se transmite, cine face o formă ușoară și cine riscă o formă gravă a bolii, ce sechele pe termen lung provoacă această infecție sau când va veni mult așteptatul moment în care ne vom putea relua viața normală. HotNews.ro a trecut în revistă cele mai mari necunoscute despre virus, însoțite de explicații ale specialiștilor.
1. Cum se transmite coronavirusul?
Coronavirusul se transmite, conform medicilor consultați de HotNews.ro pe parcursul lunilor de pandemie, în două feluri: prin picături nazofaringiene pe care le eliminăm în timpul vorbitului, tusei și strănutului și prin mâini murdare, dacă apoi este atinsă fața, iar virusul ajunge în gură, în nas sau în ochi.
Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanță mai mică de 1,5 - 2 metri unul față de altul, în special în spații închise, dar și în spații deschise.
Purtarea măștii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcție de tipul măștii și de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măști - cele mai simple - nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă și persoanele aflate în jurul lor poartă mască.
De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafețe atinse și de alte persoane.
Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiștii nu au reușit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere - unii medici vorbesc despre 15 minute, alții despre 20 de minute iar alții spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.
În ceea ce privește suprafețele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafețe.
Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanță mai mică de 1,5 - 2 metri unul față de altul, în special în spații închise, dar și în spații deschise.
Purtarea măștii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcție de tipul măștii și de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măști - cele mai simple - nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă și persoanele aflate în jurul lor poartă mască.
De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafețe atinse și de alte persoane.
Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiștii nu au reușit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere - unii medici vorbesc despre 15 minute, alții despre 20 de minute iar alții spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.
În ceea ce privește suprafețele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafețe.
2. Cine face o formă ușoară și cine riscă o formă gravă a bolii sau chiar decesul?
La un an de la primele cazuri oficiale de îmbolnăvire, cine va face o formă asimptomatică sau ușoară a bolii și cine va face o formă gravă sau va ajunge chiar la deces reprezintă în continuare o loterie.
Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.
Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă și de alte afecțiuni, medicii consultați în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă și fără să aibă alte afecțiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.
Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.
Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă și de alte afecțiuni, medicii consultați în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă și fără să aibă alte afecțiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.
3. Cât de precise sunt testele pentru depistarea coronavirusului?
În acest moment, cele mai sigure teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV2 sunt testele RT-PCR prelucrate în laborator. Testele rapide sunt mult mai puțin precise, având o sensibilitate de doar 50%-60%.
Chiar și testele PCR, considerate cele mai sigure și prelucrate în laborator, pot da însă rateuri - rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepții și țin mai mult de modul în care au fost recoltate și transportate probele până la laborator, au explicat recent specialiști în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.
Chiar și testele PCR, considerate cele mai sigure și prelucrate în laborator, pot da însă rateuri - rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepții și țin mai mult de modul în care au fost recoltate și transportate probele până la laborator, au explicat recent specialiști în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.
4. Ce sechelele pe termen lung rămân după vindecarea de infecția propriu-zisă și cine rămâne cu ele?
Cele mai frecvente sechele cu care pot rămâne pacienții vindecați de infecția cu SARS-CoV2 sunt cele pulmonare, însă există cazuri când infecția duce la coagularea sângelui și poate afecta funcția cardiacă, hepatică și renală sau poate duce la insuficiență multiplă de organ.
Ca și în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.
Ca și în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.
5. Când va lua sfârșit pandemia?
Potrivit specialiștilor, despre începutul sfârșitului pandemiei vom putea vorbi în momentul în care un procent de aproximativ 70% din populația globului va avea imunitate în fața virusului. Imunitatea se poate obține fie prin anticorpii care apar după ce ai trecut prin boală, fie prin vaccinare.
Întreaga lume s-a mobilizat pentru dezvoltarea în timp record a unui vaccin sigur și eficient împotriva virusului, iar în scurt timp, vaccinarea anti-COVID va începe, simultan, în multe țări.
Când se va ajunge la gradul de imunizare a 70% din populație și când ne vom putea relua viața normală rămân însă niște necunoscute în acest moment.
Punctele 1 și 2 ar fi cam trebuit lămurite până acum la câte miliarde de dolari s-au investit în cercetare.
Asta e prima confuzie. Ce-ai scris mai departe, e dovada că te-ai documentat spărgând semințe la o bere.. Din cauza asta ești foarte ușor de manipulat, mană cerească pentru populiști..
Cică mai păguboasă decât ignoranța, este iluzia cunoașterii.. Dacă tăceai, filozof rămâneai.
dar COVID se transmite si prin mucoasa oculara deci indiferent de masca nu te protejeaza
CITEZ: 'virusul ajunge în gură, în nas sau în ochi.'
Atunci cum iti intra in ochi, de la cine?
Ca doar nu zboara prin aer de la vecinul care a deschis geamul sa se aeriseasca si vine la tine pe geam....
Deci hai sa purtam toti masca si scadem riscul substantial.
Riscul de a te infecta pe cale oculara exista in general cand te freci la ochi cu maini murdare (e valabil pt orice fel de virus/bacterie).
Stiu ca ai ceva cu masca si incerci prin orice mijloc sa-i diminueazi importanta, dar alta cale mai buna (impreuna cu distantarea si igiena mainilor) nu exista.
Si ar trebui ca in sfarsit sa-ti dai si tu seama de asta, ca e si in interesul tau...
Intr-adevar nu stim mare lucru in plus despre virus fata de ce stiam in martie, au evoluat doar schemele de tratament pt cazurile grave, sa nu mai moara oamenii pe capete, dar cam atat.
In rest, e o loterie si tine de norocul fiecaruia (si de sistemul imunitar), pe langa cum considera fiecare sa se protejeze.
Ma asteptam la "greii" din medicina mondiala sa se fi prins de mai multe lucruri pana acum, doar au trecut prin boala asta milioane de oameni. Avem tehnica de calcul performanta care poate analiza fiecare caz in parte sa gaseasca un tipar, ne putem baza mai mult pe statistica etc.
Din pacate cred ca toti sunt ocupati sa trateze efectul in loc sa incerce sa anihileze cauza. Asta si din cauza faptului ca sistemul medical e pus la pamant de numarul mare de bolnavi si nu mai are timp de cercetare. Asta e foarte grav, pentru ca inseamna ca ne intoarcem usor usor la medicina din anii 1900, bazata pe experimente pe oameni.
Raspunsul firesc a fost in Suedia, raspunsul nefiresc in toate celelalte tari si, in special, in tarile conduse de progresisti (Noua Zeelanda si Australia sunt remarcabil de cretine in raspunsurile lor).
Vina e a cetatenilor care voteaza, pe politicieni ii doare in spate de vietile noastre, de afacerile noastre sau de viitorul nostru. Viitorul politicienilor se opreste la urmatoarele alegeri, restrictiile nu-i afecteaza, au primiii acces la tratamente, spitale moderne si medici capabili.
2. Știind volumul de particule și istoricul medical al persoanei, știm clar și ce fel se va manifesta infectarea.
3. Este irelevant; prezenta virusului nu înseamnă că persoana este/va fi bolnavă sau că poate infecta pe alții.
4. Aceleași ca în cazul gripei (iar pentru gripă le cunoaștem).
5. Ținând cont de natura virusului, e clar că virusul acesta va deveni endemic și se va transforma - cel mai probabil după 1-2 ani de la prima infectare (1, dacă-l lăsam să-și facă damblaua, 2, dacă ne încăpățânam să-l deranjăm) - într-un virus endemic și vom considera Covid ca fiind o răceală (așa cum este și astăzi). Vom avea pentru mult timp de acum încolo pandemii de gripă și răceli, unele mai puternice, altele mai slabe, însă vom trăi liniștiti cu ele.
Știința nu lucrează cu noțiuni ca „loterie”, ea oferă răspunsuri în funcție de ceea ce știm la un moment dat, și astăzi știm destul de multe (doar că unii preferă încă să ignore studiile făcute).
Loteria înseamnă șansă.
Ceea ce am scris eu este adevărat în ACEST moment, iar ceea ce vom ști mâine poate schimba complet datele respective.
De aceea este greșit să compari lucrurile probabile cu loteria.
Citește bine ce am scris și ai să vezi că sunt aceleași informații care au fost prezentate și de autorul acestui articol, diferența fiind faptul că dlui numește „necunoscute” ceea ce eu numesc „informații cu probabilitate ridicată”.
- barbatii fac o forma mai grava decat femeile
- obezii, cardiaci si cei cu diabet fac forme mai grave
- cei cu grupa 0 sunt cei mai bine protejati avand deja antigeni A si B care ii protejeaza de Covid9
- persoanele care fac sport trec mai bine peste boala
Matematic vorbind, 60% < 90%.... deci "testele rapide sunt mai IMPRECISE" sai "mult mai putin precise"
- "Deci poate si 5G poate are niste efecte pe termen lung care poate nu sunt evidente acum..."
- "Esti prost, au zis Huawei si medicul Presura ca e safe"
Adica, cei care traiesc in zone de mare densitate de radiatii GSM (detaliat pe frecvente si cumulat) fac forme mai grave, pe grupe de virsta si risc?
Majoritatea populatiei active, care lucreaza in colective mari, circula cu autobuze si troleibuze (cu geamurile ermetic inchise!), are copii, etc. a trecut de cel putin de 2-3 ori prin boala pina in prezent.
Din ce in ce mai atenuat si, presupunerea mea, cu accente pe alte sisteme. In cazul meu, la prima posibila infectare (fara tuse, fara febra), simptomul periculos a fost aritmia, la a doua posibila infectare, accentuarea si inegrirea vaselor de singe (reversibila dupa 1-2 saptamini) si dureri musculare, iar la urmatoarele expuneri, doar oboseala.
Din pacate, tocmai controlul excesiv, limitarea accesului la testari si amenintarea cu spitalizarea fortata i-a facut pe oameni sa fie cit mai reticenti in a prezenta doctorilor sau public simptomele.
Stiinta e moarta si politicul se face ca ploua.
Cred ca sunt reactii la fiecare expunere
Prin primavara eram ca un detector de virusi.
In toate aglomeratiile simteam intepaturi in ochi, nas si git. Daca stateam putin, cam asta era tot.
Acelasi fenomen fusese sesizat de mai multe cunostinte.
Pai ia bagati si procentul, ca voi spuneti ca oricine poate face o forma grava, doar ca in anumite segmente de varsta, in ctie si de societate/cultura....nu prea o face nimeni!!!
E imbucurator.
Daca am intelege si ca purtand masca si evitand aglomeratiile si parangheliile ne-am face economic viata mai usoara, ar fi si mai bine.
Pana la aparitia vaccinului nu mai e mult.
Cumuland vaccin+cei trecuti prin boala+incalzirea vremii cred ca ne apropiem incet-incet de o primavara/vara in care sa ne reluam treptat vietile inapoi.
Sa mai avem putintica rabdare si sa respectam masurile, sa nu ne inecam ca rromu' la mal (ca sa fiu politically corect)