România în Europa

VIDEO Școala viitorului și legătura cu digitalizarea. Directoarea școlii din Ciugud: „Am avut un elev care nu ieșea niciodată la tablă, când am înlocuit creta cu un pen interesant a dorit să participe” / Ce spune oficialul Ministerului Educației despre pregătirea profesorilor

de Iulia Rosca     HotNews.ro
Joi, 9 septembrie 2021, 14:47 Romania in Europa


Romania in Europa Dezbatere Scoala Viitorului
Foto: Captura video
O școală a vremurilor noastre și a viitorului nu are legătura exclusiv cu procesul de digitalizare, ci ține de capacitatea sistemului, a profesorilor și autorităților de a se adapta, este concluzia care reiese din dezbaterea Hotnews LIVE de miercuri, la care au luat parte subsecretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Oprea, Teodora Simiona, directoarea Școlii Gimnaziale din Ciugud, Alba, școala complet digitalizată, și Ana Elefterescu, manager de proiect Digitaliada.

În contextul începerii unui an școlar nou luni, 13 septembrie, tot în contextul pandemiei, Tudor Oprea a afirmat că „școala online nu va înlocui școala offline și nici nu este de dorit să se întâmple”, iar formele de blended learning vor fi complementare cu învățământul tradițional. Potrivit acestuia, avantajul față de anul trecut al încă unui an de școala în pandemie este că multe cadre didactice au trecut prin programe de instruire digitală și există și proiecte pentru dotarea elevilor și studenților cu echipamente.




Lecțiile directoarei școlii smart din Ciugud: Școala trebuie să fie un promotor al învățării continue, de aceea cuvântul cheie este adaptare



Teodora Simion ne-a prezentat viziunea sa asupra școlii viitorului și ne-a explicat cum s-a produs adaptarea în cazul școlii din Ciugud, complet digitalizată:

„Dincolo de digitalizare mă gândeam la cuvântul „adaptare”. De voie, de nevoie această digitalizare s-a întâmplat în unele locuri mai repede și mai ușor cu ajutorul autorității publice locale. În alte locuri prin efortul deosebit al unor directori, comunități

Această pandemie ne-a conștientizat că nu mai putem să nu lăsăm această competență cheie - digitalizarea - la final, să o bifăm formal, ci chiar trebuie formată. Este nevoie de la mic la mare să ne adaptăm la aceste vremuri pe care le trăim. Școala viitorului o văd cu foarte mare deschidere către tot ce vine nou.

Aceste vremuri ne impun o adaptare continuă la tot ceea ce vine spre noi. Școala trebuie să fie un promotor al învățării continue de aceea cuvântul cheie este adaptare.

Povestea noastră altfel a început în septembrie 2019, până atunci eram o școală din mediul rural de care nu știa prea multă lume. Odată cu renovarea am făcut și trecerea. În martie 2020 aveam o platformă cu conturi făcute pentru profesori, aveam la activ două cursuri de utilizare a platformei, nu ne-a luat brusc trecerea în online.

Nu a fost ușor totuși pentru că am continuat să învățăm. Chiar înainte de martie 2020 am făcut un curs, apoi Martie-iunie 2020 a fost o perioadă în care toată lumea voia să învețe cât mai mult.

Feedbackul a fost la fel ca în alte școli: unii profesori au fost mai receptivi, unii au avut alt ritm. La fel cum este și într-o sală de clasă. De voie de nevoie, cu toții ne-am adaptat și am început să folosim toată tehnologia la clasă.

Eu nu mai folosesc decât manuale digitale. Când vezi ce schimbări produce în interesul copiilor la clasă, vrei să faci mai mult astfel încât să îi implici mai mult.

Eu am un exemplu concret cu un elev de clasa a 8-a care stătea mereu în ultima bancă, care venea la tablă doar când il invitam eu, nu venea din proprie inițiativă niciodată. Când am început să folosim tabla smart și tehnologia la oră, pentru simplul fapt că nu mai scriam cu creta la tablă ci un pen interesant și puteam schimba culorile cum doream noi, a vrut și el să iasă la tablă. Și am avut deschidere pentru copii, care prind din zbor utilizarea oricărui gadget nou și am fost deschisă să îi las să experimenteze ei, am avut de multe ori eu de învățat de la ei. Când se întâmplă învățarea din ambele părți, copiii devin și mai interesați.

Le-am spus tuturor că ceea ce se întâmplă la noi în școală nu scoate caietul și pixul din peisajul nostru. Chiar dacă avem manuale digitale și copiii nu cară manuale în ghiozdan nu înseamnă că nu au caiete și continuăm să scriem.

Am avut si în anii dinainte rata de promovare de 100% la examenele naționale, dar până acum doi ani nu ne cunoștea lumea.

Este surprinzător când vezi un copil catalogat ca fiind „slăbuț” care a fost foarte motivat de perioada online, despre care colegii lui îmi spuneau că oarecum l-au redescoperit, că era alt copil. Pentru că și-a găsit acea zonă în care se descurca foarte bine și a putut să își manifeste talentele și informațiile pe care le acumulase puțin mai repede decât colegii buni la materiile clasice matematică și română. Deci da, are un efect benefic și schimbările în bine se văd.”

Este nevoie de adaptarea programei școlare?

„Cred că această perioadă a venit să ne arate ce ar fi bine și ce ar fi important să predăm. Fiecare a avut alegeri de făcut. Puteai să îți predai programa cap coadă și să nu îți pese de ce aveai dincolo de ecran. Fără să te întrebi cu ce a rămas elevul după. Sau poți reflecta puțin ce conținut trebuie să predai sau care poate fi lăsat poate pe anul viitor. Eu asta am făcut. Am fost nevoită să selectez conținuturile pe care le predau pentru că nu am vrut doar să bifez, ci și ceea ce a rămas elevului la finalul orei.

Au fost momente și am un exemplu concret, la o clasă am rămas în urmă cu materia pentru că am ales să insist asupra unor conținuturi pe care am observat că elevii nu reușeau să le înțeleagă generațiile din anii anteriori.
Programa este biblia profesorului, acele conținuturi trebuie predate. Dar când te vedeai mărginit de timpul diferit pe care îl ai în online, nu toți elevii au conexiunea bună.

Au fost și colegi care au ales să predea tot, no matter what.

Programele de examene naționale nu se discută, nu te joci cu așa ceva.
Apropo de discuția de dinainte. Manuale digitale există la absolut toate disciplinele până la clasa a opta inclusiv și au multe conținuturi interesante. Există, doar să vrei să le folosești.

La modul general, se constată în România un accent pus mai ales pe partea teoretică. Iar copiii sunt mult mai pragmatici și vin mereu cu această întrebare „la ce îmi folosește mie?”. Mai ales la anumite discipline, cum este limba română, trebuie să vii cu anumite exemple concrete. Și când înțelege de ce trebuie să învețe un anumit conținut, este mult mai deschis.

Cred că trebuie pe viitor, mai ales că sunt în dezbatere planurile pentru liceu, să se reia măcar un pic ceea ce înseamnă programele.”

Ce a făcut Ministerul Educației pentru pregătirea profesorilor de școala online și digitalizare



Subsecretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Oprea, cu atribuții pe zona de digitalizare, ne-a detaliat ce s-a făcut pentru pregătirea cadrelor didactice în zona aceasta, dar și când vom putea avea examene digitale.

Nu vom putea să digitalizăm cu adevărat fără să ai avea resursele umane care știu să folosească aceste resurse. S-a vorbit despre faptul că profesorii nu sunt pentru acest lucru, dar nu este adevărat. Regula generală este că există foarte mare deschidere pentru folosirea resurselor digitale. Adaptarea e cuvântul cheie.

Cu privire la ce s-a făcut în ultimul an, au fost inițiative atât la nivel de cunoștinte tehnice cât și proiecte punctuale pentru a suplimenta numărul de tablete.

A fost proiectul „școala de acasă”, prin care au fost achiziționate 250.000 de tablete pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal, cu precădere în mediile defavorizate. A existat și programul „educația în siguranță” prin care a fost prevăzută dotarea unităților de învățământ preuniversitar, care nu aveau asigurate din bugetul autorităților locale acele dispozitive electronice care sunt necesare susținerii activității didactice.

Un alt program este programul Euro 200 prin care anul trecut cel puțin erau 7.225 de elevi și studenți din familii defavorizate care au beneficiat de ajutor pentru achiziționarea de echipamente electronice care le permitea participarea la cursurile online.

A fost și portalul de informare educatiacontinua.edu.ro, care a fost un instrument online dedicat tuturor celor interesați de contextul educativ și sanitar în care s-a desfășurat activitatea în anul școlar și universitar 2020-2021.

A fost lansată și platforma digital.educred.ro, care a fost mai mult un spațiu pentru toate cadrele didactice care doreau să valorifice noile tehnologii, mai ales în momente de criză.

Pentru că vorbeam de formarea competențelor digitale, pentru dascăli există programul de master didactic, care are ca obiectiv îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar. Și mai era și programul PROF care constituie o intervenție mai integrată la nivelul sistemului național de educație prin care se urmărea formarea a 28.000 de profesori, care la rândul lor vor deveni promotori ai acestor skill-uri pe care, nu doar în domeniul IT, dar și în alte domenii care vor merge mai departe….

Ce măsuri ia Ministerul Educației pentru ca anul acesta școlar școala online să nu mai fie un „dezastru” ca anul trecut?

Adevărul este că școala online, care a fost de fapt forțată, nu doar în România, ci la nivel mondial, pentru că adevărul este acesta: nu cred că există vreo țară din lume care să fi fost pregătită să meargă de pe o zi pe alta în acest sistem, dar contextul sanitar ne-a forțat să ne adaptăm și noi pe parcurs.

Diferențele dintre începutul acestui an școlar și anul precedent sunt exact proiectele pe care le-am enumerat puțin mai devreme, multe dintre ele au fost deja implementate sau sunt în curs de implementare.

Anul trecut urmau să fie implementate sau abia începuse implementarea pentru acestea. Deci acolo unde vorbim de achiziții de tablete sau dotări de laboratoare stăm mult mai bine anul acesta decât stăteam la începutul anului trecut, acolo unde vorbim de formarea profesorilor prin programul PROF cât și prin master didactic s-au format mult mai mulți profesori, s-au creat mult mai multe resurse educaționale deschise, deci prin simplul fapt că a trecut un an întreg, timp în care sau derulat aceste proiecte, din acest punct de vedere stăm mai bine.

Desigur, nu este de dorit să mergem din nou către școala online, dar din nefericire, acest lucru este o posibilitate, nu acum, poate în viitorul apropiat. Sperăm că deloc sau în viitorul cât mai îndepărtat. Numai prin creșterea ratei de vaccinare vom putea să eliminăm complet această problemă.

Nu vă pot furniza o cifră exact câți dintre proiectul PROF au fost instruiți dar putem reveni.”

Lucrăm la a putea avea evaluarea (corectarea lucrărilor - n.r.) la Evaluarea Națională făcută online anul viitor. Există fonduri în PNRR pentru a crea o platformă în care se vor putea organiiza testele la nivel național online. Timeline-ul este mai lung fiind vorba de PNRR. Sunt mai mulți pași de făcut. Realist vorbind, între 3 și 5 ani aș zice că se poate.

Experianța proiectului Digitaliada


„Ca Fundație, pentru noi ideea de școală a viitorului implică să ne asigurăm că toți elevii, indiferent de mediul din care provin, au acces la resurse educaționale de calitate. Digitalizarea ajută foarte mult la accesibilizarea educației. Odată prin accesul la resurse, dar mai ales prin familiarizarea profesorilor, directorilor, parinților cu resursele deschise”, a declarat la rândul său Ana Elefterescu, de la Digitaliada, proiect al Fundației Orange.

Ana Elefterescu, despre instruirea profesorilor:

Am reușit să construim o comunitate în care profesorii se sprijină reciproc, au devenit creatori de resurse digitale și se ajută și credem că acesta este impactul real al proiectului. Există o deschidere a profesorilor. Chiar și atunci când un profesor care nu e deschis la început, pe parcurs oamenii se dau pe brazdă.

Și noi a trebuit să ne adaptăm. Noi lucrăm încă din 2016 cu școlile. Am transformat platforma, o îmbunătățim cu noi resurse.

Avem 315 profesori formați din ianuarie până acum. Cei care sunt deja familiarizați cu digitalul s-au adaptat mult mai ușor. Credem că e foarte important să păstrăm în vedere că formarea profesorilor trebuie să continue și după și după pandemie să păstrăm în școală componenta digitală.

La Digitaliada am ținut cont de feedback-ul profesorilor. Anul trecut și nevoia a fost mult mai mare și am transformat platforma într-un întreg learning management system gratuit.

Am format anul trecut peste 1.000 de profesori prin webinarii pentru a folosi plarforma.

Acest articol face parte din proiectul „România în Europa”, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















11730 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    si mai interesant (Vineri, 10 septembrie 2021, 20:45)

    cucuveauamov [utilizator]

    va fi cand o va inlocui pe profesoara cu android smart
  • +5 (5 voturi)    
    Ce ti doresc eu tie , dulce Romanie. (Sâmbătă, 11 septembrie 2021, 18:47)

    Noodles 2021 [anonim]

    Daca elevul acela nu iese la tabla, ca si majoritatea, este teama, teama de a iesi inradacinata in noi de genratii, prefera doar tableta, este un psihopat.Scoala trebuie sa fie intre oameni, astfel vorbim de pacienti de spital.Lipsa interactivitatii om cu om duce la spihopatism si asa suntem o natie a dracului de sociabila.
    • +1 (1 vot)    
      Eu am avut mai multi elevi (Duminică, 12 septembrie 2021, 16:28)

      Tampeanu de la Educatie, Fizica si Sport [utilizator] i-a raspuns lui Noodles 2021

      Care atat timp cat am avut creta nu au vrut sa iasa la tabla. De cand insa am introdus tabletele, pot acum juca "vaporase" in echipa, in timp real.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by