Cora Muntean: Ati afirmat ca daca nou promisa politica nu se va realiza, pozitia partidelor, si asa fragila, se va prabusi. Fara vocatie, fara valori, fara reforma, politica romaneasca va ramane din ce in ce mai mult in urma societatii.

Acum avem de-a face cu asa zisa reforma si la PSD si la PNL (care vrea sa se unifice cu PD). Aceasta criza survine din cauza crizei, in general, a politicii sau a crizelor, in particular, din fiecare formatiune?

Cristian Parvulescu: Cred ca partidele politice romanesti au avut o problema legata de insasi fondarea lor in 1990-1992, iar criza este o criza interna a partidelor. In paralel, exista si o criza institutionala legata, in primul rand, de raporturile intre presedinte, parlament si guvern.

Criza partidelor este intr-adevar cruciala, din acest punct de vedere. Ea este in primul rand o criza a valorilor. Partidele politice din Romania s-au constituit in mod cu totul particular fata de restul Europei rasaritene si asta pentru ca partidul comunist nu a mai existat.

A disparut, ceea ce a oferit in mod automat legitimitate FSN si succesoarelor sale, care s-au fondat pe revolutie si in revolutie (in miscarea de schimbare a regimului comunist si a lui Ceausescu) si care nu au mai avut in nici un fel de trecut prin reforma partidului comunist, a fostului partid comunist in proces de social democratizare.

Acesta este motivul pentru care, spre exemplu, PSD a ratat reforma permanent, in diferitele sale variante, varianta FSN, initial, in care in ’92 a existat o ruptura intre curentul condus de Petre Roman si curentul condus de Ion Iliescu. Apoi in FDSN, in PDSR si actualmente in PSD.

In ceea ce priveste celelalte partide, care au constituit pana de curand opozitia, iar acum se afla la guvernare, criza este una de identitate, ca si una organizationala. Este una de identitate pentru ca, iata, se pune in discutie o fuziune dintre un partid liberal si unul social democrat, care s-ar realiza intr-un ipotetic partid popular.

Ceea ce inseamna ca identitatea doctrinara, valorica a acestor partide este foarte putin definita. Pentru ca viitorul comun intre liberali si social democrati este social-liberalismul si nici pe departe crestin-democratia sau curentul popular.

Pe de alta parte, succesul electoral al PD si PNL s-a datorat in primul rand dimensiunii celor doua partide, care, fiind mai mici, erau mult mai flexibile. In urma unei fuziuni va rezulta un partid cu doua culturi organizationale diferite.

Cultura organizationala a PD este de un anume tip, orientata spre actiuni concrete si pe termen scurt, pe cata vreme, PNL are o traditie mult mai birocratica a partidului. Intre cele doua ar putea aparea conflicte. Sunt lucruri care nu s-au dezbatut.

E doar o mecanica, ei spun mecanica fuzionala, care sta la baza acestei fuziuni, ceea ce arata ca exista o criza in interiorul partidelor. Ori, pe de alta parte, nici un partid nou nu a putut aparea in Romania, intre timp.

PUR nu este un partid nou si nici nu s-a dovedit in 2004 ca poate sa raspunda asteptarilor unui electorat care l-a sprijinit intr-o oarecare masura.

UDMR nu este un partid, este o organizatie etnica in care, teoretic, exista mai multe curente si care este afiliat la Internationala Crestin Democrata si la Partidul Popular European.

Daca, pe de-o parte, PSD esueaza in reforma sa, si multe lucruri indica ca s-ar putea intampla acest lucru, pe de alta parte PNL si PD nu vor crea organizatii real viabile atunci sistemul de partide romanesc va avea o problema in contactul cu societatea.

C.M: Ce impact are asupra societatii acest lucru?

C.P: Cred ca anul 2004 a dovedit ca exista un decalaj intre electorat, pe de-o parte, si partidele politice, pe de alta. Electoratul s-a dovedit a fi mult mai instruit si dispus sa accepte regulile jocului in anumite limite.

A folosit votul util in favoarea aliantei, dar asta nu inseamna ca si-a abandonat spiritul critic in raport cu alianta, a folosit votul sanctionand PSD, dar asta nu inseamna ca doar PSD este responsabil pentru situatia actuala a Romaniei.

Electoratul acesta, daca nu constata o reforma pe care a cerut-o, va abandona acest sistem de partide si se va reorienta. Nu stim in ce directie, si partidele sunt responsabile de situatia data, pentru ca electoratul a mai dat un avertisment in 2000, pe care nici un partid politic nu a fost capabil sa-l intercepteze corect.

Votul in favoarea PRM, in 2000, nu a fost un vot extremist prin definitie, ci a fost un vot indreptat impotriva PDSR pe de-o parte, impotriva CDR si PNL si PD pe de alta parte. Era un vot care avertiza asupra necesitatii reformei.

Sigur, PNL si PD au trecut in 2001-2003 printr-un proces de reforma, mai ales la nivelul leadership-ului, numai ca in 2005 nici PNL si nici PD nu mai au aceeasi presedinti ca in 2004. Traian Basescu a trecut la Cotroceni, iar Teodor Stolojan s-a retras din viata politica.

Sunt intr-un moment crucial si nici nu apucasera sa-si definitiveze structura organizatorica sau viziunea ca sunt obligate sa se reformeze si reorganizeze. Aceasta reorganizare este foarte dificila. Nu cred ca fuziunea este mai mult decat un discurs politic, adica nu cred ca ea se va transforma intr-o realitate.

Şi asta pentru ca interesele liderilor celor doua partide sunt diferite si doar un stimul exterior ar putea sa le oblige sa realizeze o fuziune care ar putea fi totusi artificiala.

Pe de alta parte, un partid popular poate aparea in Romania, dar el ar putea fi o alternativa la partidele actuale si nu ar trebui in mod automat sa fuzioneze cu paridele actuale.

Tentatia partidelor politice este de a reduce cat mai mult spatiul de concurenta, deci numarul de partide politice, pentru a realiza o alternanta permanenta la guvernare, insa fara a fi obligate sa-si reformuleze structurile.

De fapt, societatea romaneasca ramane in continuare multipolara si exista spatiu pentru aparitia altor partide. Partidele noi au si un rol foarte important: acela de a prelua mesajele direct de la societate si de a le transmite la partidele mari. Partidele mari sunt mult prea interesate de guvernare, ca sa mai comunice real cu societatea.

Mimeaza comunicarea, dar comunicarea reala este dificila. Fara partide mici si dinamice va fi foarte greu sa avem o societate politica normala. Eu cred ca pacatul originar este in 1990-1992 si doar o reforma reala va putea schimba partidele romanesti.

Suntem, probabil, sistemul de partide cel mai echilibrat din Europa centrala si asta pentru ca nu am avut o reforma la nivelul partidului comunist. In consecinta, nu a putut exista nici o reforma la nivelul celorlalte partide care s-au complacut in a contracara fostii comunisti sau succesori lor.

Ori FDSN, PDSR, PSD au fost priviti permanent ca succesori ai fostului partid comunist, dar niciodata nu au realizat ceea ce ceilalti comunisti au realizat, adica o reforma. Dar nici nu au refuzat reforma in mod clar, cum s-a intamplat in Cehoslovacia cu Partidul Comunist, care a refuzat reforma.

Au preferat ambiguitati si au devenit un partid al administratiei, ori un asemenea partid nu poate avea vocatie sociala. Şi PSD, desi se declara social democrat nu si-a dovedit vocatia sociala, deschiderea fata de realele probleme sociale.

Acuzele de coruptie, care au fost generalizate, dovedesc tocmai aceasta reforma neimplinita.

C.M: Unde credeti ca vor merge acuzele de coruptie in PSD? Iata, s-a inceput cu baronii. Are cineva curajul sa mearga mai departe? Exista premize ca omul de rand care a votat pentru schimbare sa aiba o satisfactie ca da, au fost pedepsiti cei care au furat, sau se va opri undeva la un anumit esalon?

C.P: Este greu de spus, pentru ca depinde atat de dinamica institutiilor statului, ma refer in primul rand la parchet si la justitie, cat si de vointa politica, pentru a crea o justitie independenta.

Vom vedea daca justitia va deveni independeta sau nu, dar este crucial ca justitia sa devina independenta in procesul de integrare europeana. Nu sunt foarte multe alternative. Daca statul de drept nu se fortifica in Romania, clauza de salvgardare se va aplica Romaniei, deci aderarea va intarzia cu un an de zile.

Şi atunci, partidele care se afla acum la guvernare vor plati un cost, un cost foarte important: intarzierea cu un an a integrarii Romaniei, chiar in anul electoral 2008 va avea consecinte indiscutabile asupra dinamicii politicii romanesti. Deci, sper ca politicienii sa inteleaga si sa lase justitia sa-si urmeze cursul.

Pe de alta parte, sper ca justitia (parchetul spre exemplu) sa depaseasca faza in care foloseste prima perioada a guvernarii pentru demonstratii mediatice, pentru ca apoi sa intre in anumite proceduri stereotipe, care nu vizeaza niciodata pe adevaratii initiatori ai coruptiei.

Pentru ca in Romania coruptia a avut intotdeauna, dupa 1990, o protectie inalta. Nu au fost doar rezultatele actiunii catorva lideri locali.

C.M: Afirmatia presedintelui PSD, Adrian Nastase, cum ca a semnat acea ordonanta RAFO pentru a obtine voturi vi se pare grava? A recunoscut Adrian Nastase ca a mituit electoratul?

C.

P: Adrian Nastase a raspuns unei intrebari a jurnalistilor si, implicit, a recunoscut ca acea ordonanta pleca de la premiza ca exista un electorat care ar vota in favoarea PSD si in favoarea candidaturii sale, daca aceasta ordonanta va trece, pentru ca ordonanta inseamna locuri de munca si

distributia unor resurse la nivel local. Pe de alta parte, constat ca rezultatul nu a fost nici pe departe pe masura astepatarilor. Implicit recunostea ca a exista o intentie de mituire politica a alegatorilor.

Nu ar fi singura, pentru ca o serie de politici sociale care au fost aprobate de guvern in 2004, si care au afectat bugetul de stat, au avut aceeasi directie. Aceea de a obtine votul unor categori defavorizate, care fusesera in mare masura abandonate pe perioada guvernari, din diferite motive.

Chestiunea RAFO Onesti este una cu totul speciala, pentru ca acolo nu este vorba doar de un pemiu acordat alegatorilor, ci este vorba despre o actiune in favoarea unor grupuri considerate corupte.

Ori daca o politica sociala poate fi contestata sau nu, dar ea isi are o anumita utilitate pentru un grup social, in cazul respectiv alegatorul a considerat ca sustinerea unei formule corupte, sau considerate la nivelul opiniei publice ca fiind corupta, nu poate fi acceptata ca mita electorala.

Asta a fost marea surpriza pe care, in raspunsul sau, Adrian Nastase o constata; aceea ca romanul voteaza in functie de obiective morale, de valori si nu in functie de premii, de resurse redistribuite prin intermediul clientilor politici.

C.M: Pe de alta parte, saptamana trecuta a reinceput procesul Flota, unde presedintele Romaniei este inculpat si a fost reprezentat de un avocat. Cum credeti ca va evolua acest proces in ceea ce-l priveste pe Traian Basescu?

C.P: Din punctul meu de vedere, prezenta presedintelui intr-un proces nu are nici un fel de baza constitutionala. Este mai degraba dorinta lui Traian Basescu de a demonstra ca nu-si foloseste prerogativele profesionale pentru a se proteja. Sunt riscuri, din acest punct de vedere.

V-as da exemplu situatia din Franta, care a avut loc in ultimii ani, in care presedintele Chirac nu s-a prezentat in justitie pentru ca il protejeaza Constitutia, desi exista un proces in care era incriminat in legatura cu angajarea unor functionari la primaria Parisului in 1993, functionari fictivi, care au lucrat, de fapt, in

campania electorala a partidului pe care Chirac il conducea la acea vreme. In Romania, Traian Basescu prefera sa fie reprezentat pentru a nu creea suspiciuni in legatura cu prezenta sa. Pe de alta parte, justitia nu va putea sa nu tina cont de faptul ca este vorba de presedintele Romaniei.

Indiscutabil, din acest punct de vedere, justitia va trebui sa gaseasca o solutie.

Personal, consider ca din punct de vedere constitutional trebuia sa se realizeze o diferentiere intre un presedinte protejat de constitutie si nu protejat doar prin constitutie, ci prin votul celor care l-au ales si care fondeaza toata legitimitatea institutiilor pe acest vot.

Or, daca presedintele este chemat in justitie fiind la inceputul mandatului, autoritatea sa ar putea fi afectata. Şi atunci, autoritatea institutiilor, inclusiv a celor care realizeaza, spre exemplu, actiunea de fata, ar putea fi afectata. Acesta este motivul pentru care presedintele este protejat de Constitutie.

Aceasta nu este problema lui Traian Basescu a lui Ion Iliescu, a lui Emil Constantinescu sau a lui Jacques Chirac, ci a sefului statului, a celui pe a carui autoritate se fondeaza toate institutiile statului. Mai ales atunci cand el este votat prin vot direct si nu ales de catre Parlament sau de catre adunarea electiva.

Sunt convins ca prezenta sa in acest proces ar influenta cursul procesului. Justitia, oricat se va declara de independenta, nu va putea sa nu tina cont de aceasta situatie. Iar incertitudinile nu stiu daca vor scadea in pivinta acestui proces.

Pe de alta parte, cei care l-au votat pe Basescu, sunt destul de informati, stiau ca exista un scandal Flota, si il considerau in buna masura o manevra politica a adversarilor lui Traian Basescu. A nu stiu cata oara se reia procesul Flota, a treia oara cred eu.

De fiecare data, principalul actor fiind Traian Basescu. El s-a mai pus la dispozitia justitiei si alta data, i s-a ridicat imunitatea parlamentara in 1996 pentru a permite justitiei sa sa-si urmeze cursul.

Probabil ca vom constata acum daca a existat sau nu o demonstratie ca acolo au existat operatiuni care sa-l incrimineze direct pe Traian Basescu.

Dar suspiciunea in ceea ce priveste scandalul Flota va exista si sunt absolut convins ca oricare va fi decizia justitiei ea nu va fi impotriva presedintelui Romaniei, pentru ca asta inseamna suspendarea presedintelui (sunt o serie de proceduri constitutionale).

Oricare va fi decizia, adversarii politici ai lui Traian Basescu vor folosi scandalul Flota in continuare pentru a-l contracara si a-i limita autoritatea.

C.M: Sa revenim la campania electorala. Cred ca au ramas nelamurite doua aspecte. Prima, in legatura cu frauda electorala. Şi Pro Democratia si restul organizatiilor neguvernamentale au constatat ca a existat, indiferent de proportii; ca a votat unul de cinci ori sau ca au votat 500 de 10 ori.

Dar nu asta e important, ci faptul ca s-a intamplat. Ce s-a mai intamplat? Este noua putere interesata de a dezvalui aceasta situatie? Cum totusi au fost creditati Adrian Nastase si Traian Basescu de toate institutele de sondare a opiniei publice cu 50-50? Practic este imposibil sa existe o asemenea egalitate.

C.P: Exitpolurile nu pot sa realizeze dimensiunea exacta a votului, chiar daca nu mai este chiar un sondaj de opinie, ci este o masuratoare. Nu este o masuratoare absoluta. Exista cateva probleme de mare risc in ceea ce priveste exitpolurile in Romania. In primul rand, este vorba de numarul mare de refuzuri.

Multi dintre cei care sunt selectati sa raspunda refuza sa raspunda. Şi atunci esantionul nu mai este atat de reprezentativ. De aceea, daca rezultatele sunt intr-o marja de eroare statistica, institutele prefera sa nu-si asume riscul si sa dea un rezultat egal.

Chiar daca multi considera ca asta nu e cu putinta. Diferenta dintre Traian Basescu si Adrian Nastase a fost de 250.000 de voturi, adica de 2,5 procente. Nu a fost foarte mare si imprecizia mecanismului exitpol in asta consta. Sigur, eroarea unui exitpol este de obicei mai mica de 1%.

Dar ea este mai mica de 1% in conditiile in care sunt indeplinite toate criteriile. Ori rata refuz la raspunsuri a ajuns in Romania la 30%, ceea ce inseamna ca un element suplimentar de incertitudine a aparut.

Şi atunci, desi diferentele existau in masuratoare, institutelele au preferat sa dea un rezultat egal, asteptand ca diferenta primara sa fie data de numaratoarea realizata de birourile electorale si de cea declarata de BEC.

C.M: S-a vehiculat ideea ca ati ajuns la o concluzie comuna, date fiind evenimentele de la Kiev, ca ati fi intentionat ca, daca iesea in sondaje Adrian Nastase, sa impiedicati o eventuala iesire a oamenilor in strada. Cum a fost?

C. P.: Nu cred ca acesta a fost motivul. Nu avem certitudinea ca rezultatele vor fi confirmate intru totul. Institutele nu au avut curajul sa dea rezultatele exacte pentru ca s-au temut ca va exista o diferenta intre rezultatul final al numaratorii si rezultatul exitpolului.

Pe de alta parte, si acum revin la intrebarea dumneavoastra, la al doilea tur frauda a fost mult mai mica. Diferenta intre turul intai si turul al doilea, in ceea ce priveste votul pe listele speciale, este de peste 500.000 de voturi. Adica de cinci procente. Nu este clar ca aceste 500.

000 de voturi ar fi fost fraudate la primul tur, dar, pe de alta parte, din evaluarile pe care le-am facut la Pro Democratia si din evaluarile pe care le-au facut altii, frauda electorala putea atinge cinci procente. Poate chiar mai mult. Eu am vorbit de o marja de fraudare dupa primul tur.

Din punctul acesta de vedere o analiza foarte atenta a alegerilor este necesara. In continuare, Alianta D.A. sustine infiintarea unei comisii parlamentare care sa elucideze problema alegerilor.

Parerea mea este, insa, ca o comisie parlamentara nu reuseste sa elucideze nici pe departe acest lucru, ci ar fi nevoie ca partidele si politia sa faca o ancheta foarte serioasa.

Pentru ca acest lucru sa nu se mai intample, trebuie schimbata radical legislatia electorala, pentru ca principala sursa a fraudarii alegerilor a fost legislatia. De carentele legislatiei au profitat partidele politice pentru a frauda alegerile.

CM: Pentru ca ne aflam la Targu Mures, nu putem sa nu vorbim de situatia UDMR. E un paradox ceea ce se intampla acum. La nivel central se va incheia acel protocol de guvernare, dar in teritoriu, atat UDMR cat si PUR, inca mai au protocoale cu PSD.

Ce vor face? E normal sa se mearga la nivel central cu alianta, iar la nivel local sa continue protocolul cu PSD?

CP: De obicei, aceste intelegeri nu au un fundament valoric, ci anumite oportunitati pe care le ofera un moment sau altul. Din acest punct de vedere putem spune ca este normal ca aceste intelegeri sa existe la nivel local.

Daca cu nimic nu se schimba, atunci nu vad de ce e important in ceea ce priveste raportul de forte, nu vad de ce s-ar schimba ceva. Eu va pot da exemple si din alte state in care majoritatile la nivel local s-au format diferit de cele de la nivel central.

Spre exemplu, dupa alegerile regionale din Franta, majoritatea consiliilor regionale si majoritatea presedintilor de regiuni, 90% apartin opozitiei si doar 10% apartin celor de la guvernare. A fost un masiv vot in favoarea opozitiei in acel moment.

Dar acele majoritati se realizeaza si pe baza negocierilor, pentru ca nimeni nu avea o majoritate absoluta. In egala masura, cred ca PUR si UDMR vor rezista foarte mult ideii de schimbare a presedintilor celor doua camere.

Nu pentru ca ar considera ca cei doi presedinti sunt cei mai buni, ci pentru ca in felul acesta isi pastreaza in continuare atuurile, in raportul cu partidele din Alianta D.A.

CM: Toate partidele se reformeaza, in schimb UDMR are de 12 ani acelasi presedinte, pe Marko Bela. Au fost intentii ale unora de formare a Uniunii Civice Maghiare, dar chiar spre supriza UDMR, la alegeri, totusi, electoratul maghiar, cel care s-a dus la vot, pentru ca a fost si la ei un absenteism masiv, a votat cu UDMR.

CP: Cred ca si in favoarea UDMR a functionat tot votul util.

Electorii maghiari, stiind ca UDMR, pentru a avea o reprezentare importanta si pentru a juca un rol politic, are nevoie de 5% si stiind ca pe de alta parte nici o alta formatiune maghiara nu are aceasta posibilitate, au optat nu neaparat din convingere, ci pentru ca aceasta era alternativa pentru a finaliza in buna

masura obiectivele, inlcusiv impartirea pozitiilor, au optat pentru UDMR. Asta in conditiile in care nu exista o confruntare egala intre UDMR, pe de-o parte, si UCMR, pe de alta parte. Acesta nici nu a putut depune liste de candidati, nici la alegerile locale nici la alegerile parlamentare.

UCMR este obligata in acest moment sa tina cont de aceste exceptii si probabil ca vor aparea schimbari in ceea ce priveste strategia si s-ar putea si in ceea ce priveste leadershipul. UCMR reprezenta o asociere intre grupari din vestul Transilvaniei si grupari din zona secuiasca.

S-ar putea ca, cel putin in ceea ce priveste Consiliul Secuiesc, acesta sa incerce o actiune pe cont propriu, sa se desparta de UCMR, pentru ca nu s-a dovedit a fi un vehicul suficient de penetrant.

Pe de alta parte, cred ca este si in interesul UDMR ca o competitie foarte serioasa in zona maghiara sa existe, asa cum exista si in zona romaneasca, pentru ca aceasta competitie va permite reformarea organizatiei. Semnalele arata ca mai degraba UDMR nu vrea sa existe.

In general, partidele si organzatiile politice nu sunt dispuse sa accepte concurenta. Pentru moment, UDMR are acest privilegiu al participarii la guvernare si al unei maxime eficacitati. Probabil ca au obtinut chiar mai multe concesii decat PSD era dispus sa faca.

In principiu, PSD incheiase o intelegere de coalitie intre turul I si turul al doilea care oferea UDMR destul de multe avantaje.

C.M: Traian Basescu a castigat aici tocmai pentru ca a fost votat de electoratul PRM, avand in vedere intelegerea dintre Adrian Nastase si UDMR.

C.P: Din acest punct de vedere, probabil ca partid de opozitie PRM este, cel putin in Transilvania, favorizat de actuala situatie si se si vede acest lucru.

Corneliu Vadim Tudor s-a intors la traditionalul discurs nationalist antimaghiar incercand sa-si consolideze pozitia, in vederea unei posibile, din punctul meu de vedere doar ipotetice, situatii de criza, care ar duce la alegeri anticipate.

Nu cred ca alegerile anticipate vor avea loc, chiar daca intre presedinte si noii ministri va exista un acord, din acest punct de vedere, pentru ca in ultima instanta cei care stabilesc alegerile anticipate sunt chiar parlamentarii.

Şi parlamentari nu sunt dornici sa reia experienta electorala, in conditiile in care rezultatele sunt incerte si mai ales in conditiile in care problema finantarii este o problema esentiala, pe care foarte greu o pot rezolva.

UDMR a ajuns la guvernare si a participat la distribuirea unor pozitii pe care pana acum nu le-au obtinut niciodata nici macar in perioada in care se afla la guvernare cu CDR.

In conditiile astea, pot sa multumeasca o parte din grupurile interne care vor fi reprezentate in anumite structuri si vor cocheta in felul acesta de dominanta.

Dar, pe de alta parte, reactia impotriva UDMR, mai ales in zona judetelor secuiesti, va ramane, pentru ca sunt in continuare alesi locali care nu se regasesc in UDMR si care doresc o reforma structurala a acestei organizatii