Un set de documente intrate in posesia ZIARULUI de Sibiu arunca o lumina defavorabila asupra intereselor Societatii Germane de Colaborare Tehnica – GTZ -, in derularea Proiectului de reabilitare a centrului istoric al orasului , precum si in proiectul UNESCO.
Continutul datelor cuprise reliefeaza anumite conexiuni ale societatii in cauza cu Ministerul German de Interne si chiar cu ministrul de resort, Otto Schilly, care s-a implicat in finantarea traducerii proiectului UNESCO.
Aceleasi infomatii sustin ca procedura de consultanta tehnica gratuita impusa de GTZ este foarte stufoasa si implica anumite organisme bancare germane.
Asa cum arata investigatiile efectuate, Societatea Germana pentru Colaborare Tehnica – GTZ - si-a facut aparitia in peisajul sibian, pentru prima oara, in 1996.
Priza la acel moment a fost insa redusa datorita faptului ca la momentul respectiv nu exista o strategie coerenta privind centrul istoric al Sibiului si lucrarile de reabilitare necesitate de gradul avansat de degradare al imobilelor.
In 1999, societatea germana revine in forta cu ostrategie coerenta vizand orientarea acestei problematicii in directia „inoirii orasului". In anul 2000, dupa ce au prins cheag in oras, se deschide un birou al societatii mentionate, care oferea consultanta gratuita in directia efectuarii lucrarilor de reabilitare.
Potrivit afirmatiilor lui Steffen Mildner, coordonatorul acestui proiect, pentru primii doi ani, amploarea proiectului a necesitat un efort financiar exorbitant, in valoare de 1,5 milioane euro, fiind solicitate si sume complemntare de la proprietarii imobilelor incluse in proiect.
Legatura cu Ministerul de Interne German
Surse din cadrul persoanelor care locuiesc in centrul istoric al orasului au lansat ideea ca societatea in cauza reprezinta in fapt instrumentul de lucru al Ministerului de Interne German, care cauta sa-si promoveze interesele in zonele locuite preponderent de populatie de origine germana.
Mai mult, ca un fapt paradoxal, se incrimineaza faptul ca tentaculele GTZ se intind nu numai in Romania, ci si in Albania, Bulgaria, Asia Centrala, Provincia Kosovo, Croatia, Macedonia, Serbia-Muntenegru si Turcia, zone unde populatia de etnie germana este practic inexistenta, „dar unde GTZ are oameni plasati in diverse ministere".
Steffen Mildner, reteaza, insa, din start, orice imixtiune a Ministerului de Interne German in treburile interne ale societatii. „Nu exista nici un fel de legatura de afaceri intre Ministerul de Interne German si societatea noastra privind promovarea intereselor acestui organism pe raza Sibiului.
Mai mult, necesitatea infiintarii de centre ale GTZ-ului in tarile mentionate nu are o legatura directa cu prezenta populatiei germane pe aceste teritorii, ci are legatura cu derularea anumitor proiecte de colaborare cu statele respective in cadrul carora GTZ ofera consultanta gratuita."
Finantari de la Otto Schilly
Acelasi document aflat in posesia ZIARULUI de Sibiu indica o alta realitate, faptul ca Otto Schilly, ministrul german al afacerilor interne, este implicat in finantarea traducerii proiectului protocol de conventie de consultanta privind includerea Sibiului in patrimoniul UNESCO.
Si de aceasta data pozitia coordonatorului de proiect, Steffen Mildner releva argumente contrare, sustinute de o adresa scrisa remisa ziarului nostru.
„Chiar daca nu exista nici o legatura intre GTZ si ministrul german de interne, eu, personal, sunt bucuros ca acesta a sprijinit nominalizarea Sibiului ca parte integranta a patrimoniului UNESCO. In mod sigur, aceasta va ajuta Sibiul sa capete o mai mare atentie in mass-media internationala.
Informatiile mele privind sprijinul financiar minimal pe care Otto Schilly il ofera sunt limitate si vizeaza faptul ca atata vreme cat primaria nu a facut uz de oferta sa anterioara pentru a finanta traducerea acestui document, astfel incat aceasta a fost finantata in mare parte de oameni din Sibiu".
Pe aceleasi coordonate, verbal, Steffen Mildner, releva motivele pentru care contributia financiara a lui Otto Schilli este considerata minimala.
„Aceasta actiune nu este in fapt treaba lui Otto Schilly, pentru ca activitatea sa principala impusa de functia oficiala pe care o detine este strict legata de Ministerul German de Interne care nu are prevazute in buget finantari pentru derularea unor activitati in exterior.
Un sprijin asemanator a fost oferit anterior si de printul Charles si chiar de ducele de Luxemburg".
Pionul Mildcosib
Actul aflat in posesia noastra arata ca exista un protocol-conventie de consultanta incheiat intre societatea comerciala MILDCOSIB S.R.L., partener al proiectului GTZ si IHS Romania, iar MILDCOSIB ar fi folosita ca paravan al activitatilor desfasurate de GTZ pentru proiectul UNESCO.
Investigatiile efectuate de noi au evidentiat ca aceasta societate apartine aceluiasi Steffen Mildner si are ca obiect de activitate produsele vinicole.
In acel contract incheiat intre cele doua societati in anul 2004, se arata ca obiectul acestei conventii il reprezinta activitati specifice pe care IHS Romania se obliga sa le presteze in favoarea beneficiarului MILDCOSIB pentru punerea in aplicare a obiectivului UNESCO - un plan de management.
Pentru consultanta asigurata, MILDCOSIB plateste firmei IHS un onorariu de 13,5 euro pe ora, ceea ce la o implicare de 448 de ore rezulta un onorariu de 6.048 de euro.
Proiectul conventie contine si anumite clauze de confidentialitate foarte stricte referitoare la faptul ca „datele furnizate de catre MILDCOSIB catre IHS, precum si informatiile ce decurg din realizarea consultantei sunt confidentiale, iar cele doua parti convin ca onorariu stipulat in acest contract sa fie de asemenea confidential".
De asemenea se stipula ca aceasta conventie inceteaza cu efecte imediate in cazurile in care inaintea expirarii date conventiei, proiectul privind reabilitarea centrului istoric Sibiu isi incheie activitatea sau in mod corespunzator inceteaza finantarea acestuia.
„Despre aceasta imprejurare, beneficiarul MILDCOSIB se obliga sa notifice in scris firma IHS in termen de 3 zile. MILDCOSIB este exonerat de plata onorariului pentru activitatea depusa de IHS dupa primirea instiintarii", se arata in proiectul conventie.
Pentru a nu exista termeni interpretabili, contractul are si o anexa in care se stipuleaza foare concis necesitatea de informatii ample privitoare la acest plan de management pentru inscrierea Sibiului in patrimoniul UNESCO.
„Planul de management trebuie sa contina urmatoarele capitole: descrierea sitului pentru raportul de nominalizare, identificare factorilor manageriali esentiali in decizia de conservare si protejare a patrimoniului cultural.
Descrierea obiectivelor si strategiilor manageriale ale proiectului; realizarea planului de actiune a sitului, acest ultim capitol este partea esentiala a planului de management deoarece contine toate obiectivele si actiunile pentru implementarea planului. Planul de actiune cuprinde doua parti.
O estimare pe termen lung de 30 de ani si una pe termen scurt de 5 ani".
O afacere personala
Steffen Mildner contreaza orice angrenare a societatii MILDCOSIB in problemele legate de activitatea sa oficiala in Sibiu „Societatetea MILDCOSIB este afacerea mea personala care nu are nici o legatura cu proiectul GTZ. Este vorba de o societate cu profil vinicol, iar orice profit obtinut din aceasta este folosit pentru derularea unor proiecte sociale.
Milcosib nu are nici un rol comercial in proiectul GTZ. Pentru o perioada scurta de timp, de circa doi ani, a existat o implicare a Mildcosib pentru proiectul privind contractatele manageriale cu experti locali. Acesta a fost un sprijin total ne-economic astfel incat sumele platite au fost una cate una rambursate catre GTZ. Nu a existat nici un cent de profit.
Cu alte cuvinte nu am un al doilea venit rezultat din derularea afacerilor MILDCOSIB" conchide coordonatorul de proiect.
Atractii imobiliare in centrul istoric
Un alt punct de atractie al societatii de colaborare tehnica GTZ il constituie edificiile situate in locatiile sibiene aflate in perimetrul strazilor Turnului nr. 4 si Huet nr. 3. Documentul aflat in posesia noastra indica faptul ca aceste imobile au fost „vizate" de GTZ.
Stiffn Mildner ofera detalii cu privire la locatiile in cauza. „De mai mult de patru ani, proiectul GTZ a oferit sprijin pentru cladirile din Turnului 4 si Huet 3. Am intampinat in aceste cazuri probleme legate de faptul ca mai multi proprietari ai acestor cladiri nu au fost de acord cu solutiile oferite pentru inceperea restaurarii".
Pozitia oferita de cel in cauza vine in contradictie cu cea furnizata de Ligia Popa Fluieras care detine in locatia Huet 3, societatea Ruben&Beny, aflata in stadiu avansat de degradare.
„In anul 1999, am facut cerere la societatea germana GTZ in vederea acordarii de consultanta gratuita si de expertizare tehnica a imobilului pe care il detin la adresa respectiva, GTZ urmand a veni cu un sprijin financiar de 30%. Nu am primit nici un raspuns.
Mai mult, am aflat ulterior ca GTZ este in legatura cu Ministerul de Interne German care este interesat sa obtina informatii despre locatarii din zona istorica - cati sunt nevoiasi, cati sunt instariti si cati sunt patroni.
Ulterior s-a pus problema ca pentru a primi consultanta din partea GTZ, trebuie sa fac un impumut printr-o banca germana si am intrat in posesia unui formular de imprumut.
In continutul acestui formular de cofinantare prin contract de subventionare, mi se solicita informatii cu privire la problema cladirii pe care trebuie sa o rezolv; cu ce suma in lei as putea contribui, care este venitul net lunar al membrilor familiei mele.
Toate aceste date eu consider ca sunt confidentiale si nu trebuiau solicitate de catre cei de la GTZ. Mai mult, in luna martie 2005 am reluat demersurile si am fost chestionata din nou asupra conditiilor de imprumut.
Persoana de contact de la GTZ a afirmat atunci ca Ministerul de Interne german livreaza bani in banca respectiva si de aceste fonduri beneficiaza GTZ.
Tot atunci am aflat ca una din conditiile solicitate de acea banca este aceea de a accepta sechestrul pe imobilul din Huet timp de 5 ani, ceea ce insemna ca in aceasta perioada eu nu am voie sa instrainez acest imobil.
Am refuzat sa completez aceasta cerere de cofinantare catre banca germana, deoarece nu mi s-au oferit informatii convingatoare cu privire la conditiile suplimentare impuse de banca pentru ca GTZ sa se apuce de restaurarea spatiului.
Eu am considerat asta ca fiind o inselatorie pentru a-mi lua spatiul in situatia, in care eu nu puteam face fata conditiilor impuse de banca".
Biserica Azilului pe acelasi calapod
Un interes asemanator manifesta GTZ fata de biserica Azilului. "Pentru Biserica Azilului, proiectul nostru presupunea intrajutorarea prin dispunerea unor masuri de urgenta de mica amplitudine. Noi am sugerat elaborarea unor concept care sa combine functiunile religioase, culturale si socilae pentru viitor.
Cu toate astea este posibil sa obtinem finantari complementare din partea institutiilor internationale. Nu am recomandat niciodata o alta destinatiei decat cea care cuprinde o combinatie intre statutul religios, muzeal si social al acestei locatii", se arata in documentul remis ziarului de catre coordonatorul Steffen Mildner.
Dezmintiri
„Chiar daca nu exista nici o legatura intre GTZ si ministrul german de interne, eu personal sunt bucuros ca acesta a sprijinit nominalizarea Sibiului ca parte integranta a patrimoniului UNESCO. In mod sigur, aceasta va ajuta Sibiul sa capete o mai mare atentie in mass-media internationala.
Informatiile mele privind sprijinul financiar minimal pe care Otto Schilly il ofera sunt limitate si vizeaza faptul ca atata vreme cat primaria nu a facut uz de oferta sa anterioara pentru a finanta traducerea acestui document astfel incat aceasta a fost finantata in mare parte de oameni din Sibiu", declara Steffen Mildner, coordonatorul proiectului GTZ
Suspiciuni
"In continutul acestui formular de cofinantare prin contract de subventionare, mi se solicita informatii cu privire la problema cladirii pe care trebuie sa o rezolv - cu ce suma in lei as putea contribui, care este venitul net lunar al membrilor familiei mele.
Toate aceste date eu consider ca sunt confidentiale si nu trebuiau solicitate de catre cei de la GTZ. Mai mult, in luna martie 2005 am reluat demersurile si am fost chestionata din nou asupra conditiilor de imprumut.
Persoana de contact de la GTZ a afirmat atunci ca Ministerul de Interne german livreaza bani in banca respectiva si de aceste fonduri beneficiaza GTZ.
Tot atunci am aflat ca una din conditiile solicitate de acea banca este aceea de a accepta sechestrul pe imobilul din Huet timp de 5 ani, ceea ce insemna ca in aceasta perioada eu nu am voie sa instrainez acest imobil.
Am refuzat sa completez aceasta cerere de cofinantare catre banca germana, deoarece nu mi s-au oferit informatii convingatoare cu privire la conditiile suplimentare impuse de banca pentru ca GTZ sa se apuce de restaurarea spatiului.
Eu am considerat asta ca fiind o inselatorie pentru am-mi lua spatiul in situatia, in care eu nu puteam face fata conditiilor impuse de banca", spune Ligia Fluieras, proprietar a unui imobil in strada Huet nr.3.
