Astfel, producatorii de conserve sunt obligati sa importe materia prima sau sa-si restranga drastic activitatea in acest an. Mai mult, ei spun ca nu mai pot produce deloc pentru export. La toate acestea se adauga si producatorii din UE care intra pe piata autohtona cu produse mai ieftine, mai aspectuoase, dar nu neaparat mai gustoase sau cu mai putini conservanti.

Cei 10 investitori clujeni care s-au "aventurat" in a produce conserve de legume si fructe, sucuri naturale sau fructe confiate sau deshidratate, in absenta oricarei investitii straine, care sa doreasca sa intre pe piata clujeana in ultimii 15 ani postdecembristi, se confrunta acum cu problema lipsei de materie prima suficienta si de calitate.

De asemenea, se lovesc si de preturile mari promovate de putinii producatori de talie medie sau mare. In aceste conditii, unii dintre ei au trecut la importuri de materie prima adusa din Turcia sau chiar Serbia, altii si-au restrans activitatea la minim. Astfel, pana anul viitor, la urmatoarea productie, acestea vor functiona la limita de "avarie", fara sanse reale de redresare.

De aceea, exporturile clujene din acest sector de activitate vor fi stopate. Cu alte cuvinte, va disparea o sursa de venit substantiala pentru producatori si pentru judet. La un calcul sumar, Clujul exporta in medie 200 de tone de conserve.

Lipsa exporturilor in 2005, va duce la pierderi de peste 2 milioane de euro pentru producatori, si deci, implicit si pentru bugetul adminsitratiei locale, unde s-ar fi varsat taxele si impozitele aferente acestei activitati.

"Mai putin, mai prost, mai scump"

"Ma ingrijoreaza ploile si umiditatea excesiva din ultimul timp, care afecteaza mult productia de fructe si de legume. La toate acestea, se adauga temperaturile scazute din aceste zile care au oprit dezvoltarea si coacerea fructelor", a declarat directorul Directiei Agricole Cluj, Iuliu Suatean.

El spune ca "productia de mere a Clujului va fi aproximativ aceeasi cu cea a anului trecut, mult mai afectata va fi, insa, productia de prune", in conditiile in care conditiile meteorologice nu se vor ameliora in perioada imediat urmatoare. "Nu ne putem asigura cantitatea si calitatea materiei prime in acest an.

Avem mari probleme din aceasta cauza", declarat Voichita Abrudan, managerul celui mai important producator-exportator de produse conservate din judetul Cluj. Ea spune ca "frigul a stagnat dezvoltarea legumelor si a fructelor, iar calitatea acestora a avut mult de suferit". In aceste conditii, din cauza cantitatii mici scoase pe piata, preturile au crescut.

Import - da, export - nu

"Noi nu importam materie prima. Inca nu ne-am format o retea care sa ne permita sa importam la preturi convenabile. Va trebui sa ne descurcam cum putem si sa producem mai putin, dar la fel de bun ca pana acum", a subliniat Abrudan. "Nu am ce sa fac. Trebuie sa-mi mentin productia, chiar si in absenta materiei prime, chiar daca e mai scumpa, chiar daca o import. Aduc legume si fructe din Turcia.

Sunt mai ieftine decat cele authtone si calitativ sunt superioare", a declarat un alt producatori de conserve de legume-fructe. Afirmatia sa este sustinuta si de alti producatori, care spun ca la procesarea tehnologica pierderile sunt minime, atunci cand sunt folosite materiile prime din import.

"Din cauza calitatii slabe a productiei authtone, a faptului ca nu se respecta cerinta noastra de baza vizavi de dimensiunile fructului sau a legumei, la procesare, materia prima authona se pierde cam 15%, iar cea din Serbia sau Turcia, pentru ca este foarte bine sortata, in procesul tehnologic, nu se pierde decat maxim 4%", spune acelasi producator, justificand optiunea sa pentru importuri.

"Din pacate, anul acesta nu voi putea exporta in Grecia, cum am facut-o anul trecut. Nu am suficienta materie prima. Noi producem si comercializam prin retelele de cash & carry din toata tara aproximativ 200 de tone de conserve pe an, si nu folosim indulcitori artificiali, conservanti sau aditivi pentru gust.

Totul este natural, deci mai scump, iar piata romaneasca, indiferent ce se spune, se orienteaza spre preturi mici, chiar in detrimentul calitatii", a precizat Abrudan.

Nici un investitor strain, fara fonduri

In ultimii 15 ani, nici un investitor strain nu s-a aratat cel putin interesat de acest domeniu de activitate al judetului. Toate investitiile in tehnologizare sau infrastructura s-au facut cu aportul exclusiv al clujenilor care s-au orientat spre aceasta zona de productie, spun statisticile Serviciului de Industrie Alimentara din cadrul Directiei Agricole Cluj.

"Nu mi-am permis sa ma indrept spre fonduri europene nerambursabile. Sapard este, totusi, un fond pentru bogati, pentru ca trebuie sa ai jumatate din bani ca sa primesti ceva, or nu am dispus niciodata de acea suma pentru a putea accesa fondurile de care aveam nevoie", spune Abrudan.

Acelasi lucru il sustin si ceilalti producatori, care, in plus, se tem ca apropiata intrare in Uniunea Europeana a Romaniei, (chiar daca aceasta se va produce abia in 2008) ii va pune in inferioritate fata de concurenta producatorilor din UE.

"Din ceea ce stiu eu 50% dintre producatorii de conserve legume-fructe din Ungaria care s-au retehnologizat apeland la credite si la fonduri Sapard si-au inchis portile dupa aderare. Oamenii au ramas cu creditele de rambursat, cu stocuri de marfa si cu utilaje cu care nu mai au ce face pentru ca n-au putut produce la fel de mult si de ieftin ca si concurenta lor din Germania", mai spune Abrudan.

De altfel, expertii in industria alimentara au atras atentia, deja, ca din aceasta cauza, piata de desfacere a acestor produse din Romania, in special cea din Transilvania va fi saturata de oferta maghiara, care va concura pretul si cantitatea productiei interne.

In aceste conditii, managerii clujeni prefera sa supravietuiasca de la o zi la alta si sa nu riste sa apeleze la credite sau la fonduri europene, decat dupa ce situatia aderarii Romaniei la UE se va clarifica, iar piata interna isi va cristaliza pozitia, in functie de oferta occidentala.