Mai precis, contractul de asociere in participatiune dintre institutia muzeala clujeana si OAR, care administreaza respectivul obiectiv, monument istoric, incalca fundamental prevederile Codului comercial.

Acest gen de contract nu respecta aplicarea respectivului cod legal in raportul juridic ce a luat nastere intre o institutie publica (MNIT) si o persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial (OAR). Un asemenea act este valabil doar in cadrul societatilor comerciale cu capital privat, de stat sau mixt.

Cu alte cuvinte, OAR Transilvania a incercat sa-si faca rost de un sediu, concesionat pe 30 de ani, in baza unui contract lovit de nulitate prin nerespectarea normelor in vigoare.

Sediu gratuit

Actualul presedinte, interimar, al filialei transilvanene a OAR, arh. Traian Ilca, care s-a ocupat indeaproape de aceasta actiune de concesionare a Turnului Croitorilor, spune ca intentia organizatiei lor a fost a salva de la distrugere si a renova unul dintre monumetele istorice ale Clujului, lasat in uitare si degradat.

Turnul (Bastionul) Croitorilor (sau Bastionul Bethlen) s-a aflat multi ani intr-o disputa patrimoniala purtata intre Primaria clujeana si Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. Opinia lui Ilca este impartasita si de vechiul presedinte al OAR, de atunci, arh.

Vasile Mitrea, care a precizat ca se dorea salvarea turnului istoric, mai degraba decat gasirea unui sediu al filialei clujene a Ordinului arhitectilor. Ilca a recunoscut ca se dorea o folosinta a respectivului turn, in conditiile contractului incheiat cu MNIT, doar pentru nevoile filialei, si mai putin pentru o utilitate publica.

In concluziile recentului raport al corpului de control al MCC, se precizeaza ca in contractul respectiv de asociere clauzele impuse nu servesc interesului public, ci unuia privat: "punerea in valoare a monumentului istoric Turnul Croitorilor fiind in aceasta speta inlocuita cu o folosinta gratuita a spatiului de care sa beneficieze filiala teritoriala Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania".

Desi au avut un accept de principiu de la MCC, pentru o asociere cu MNIT, OAR Transilvania sustine ca nu a dorit decat sa intervina, in acest mod, si sa dea o utilitate Turnului, pentru ca respectivul obiectivul istoric sa nu se degradeze. "Bani nu prea avem pentru a renova Bastionul Croitorilor, insa ne bazam pe sponsorizarile pe care ne-am gandit sa le aducem.

Am si facut un ante-proiect de renovare a obiectivului, pe langa cheltuielile facute cu introducerea curentului electric acolo si inchiderea intrarii cu un grilaj de fier. Din primavara anului viitor, voiam sa incepem lucrari serioase la renovarea Turnului.

Chiar daca, din punct de vedere tehnic, contractul sufera unele neajunsuri, consider ca acest act se poate reface in alte conditii.", a declarat Ilca.

Transparente si obtuzitati juridice

Detaliile si conditiile respectivului contract au fost elaborate de juristii celor doua parti, adica de Elena Gherghe din partea MNIT si Serghei Perju, din partea OAR, organizatia centrala de la Bucuresti.

Daca jurista muzeului clujean nu a dorit sa ofere nici o explicatie la constatarile corpului de control al ministerului tutelar, motivand ca problema este una strict interna si tine doar de competenta institutiei, iar fata de presa nu are nici o obligatie, in schimb, omologul ei de la OAR a recunoscut ca in conditiile aratate de respectivul raport contractul nu este valabil, dar ca poate fi refacut, sub alte auspicii pentru a reintra in legalitate.

"E o problema a noastra, interna, pe care nu o doresc sa o fac publica. Nu doresc sa fac cunoscute in presa opiniile mele fata de acel raport ministerial. Pentru ceea ce am semnat imi asum responsbilitatea", a tinut sa precizeze Elena Gherghe.

"Noi am fost de buna-credinta, iar legalitatea contractului se poate interpreta in functie de cum se doreste a fi citit", a explicat la randul lui, Serghei Perju.

Uitat de autoritati, degradat de cersetori

Intrat in ultimii ani pe mana cersetorilor Clujului in cautare de un adapost peste noapte, Turnul Croitorilor a suferit grave deteriorari interioare.

In aceste conditii, conducerea MNIT a incercat sa intervina pentru a salva acest obiectiv istoric de la distrugere, pentru a nu se repeta nefericitul caz, al Casei Calaului, care s-a daramat sub ochii impasibili ai Primariei clujene din timpul administratie Gheorghe Funar.

Solutia care s-a ivit dupa ce instantele de judecata au adeverit cine este adevaratul proprietar, adica Ministerul Culturii si Cultelor, prin MNIT, a fost aceea de a fi concesionat, in scop public.

La inceputul anilor ’90 s-a mai incercat o interventie in "salvarea" Turnului Croitorilor, dar celor care le-a fost data in folosinta obiectivul, de catre Primarie, au turnat niste scari de beton in interior, care urca pana la nivelul superior. Aceasta interventie pericliteaza nu numai structura constructiei, ci si aspectul interior.

Ultimii veniti, arhitectii din OAR Transilvania, au incercat un sa faca un bine comun, si lor si Clujului, dar nu au stiut cum sa puna boii inaintea carului.