Familia clujeana Herskhovitsch si-a obtinut drepturile asupra casei revendicate dupa noua ani de procese. Cand au luat decizia de-a emigra in Israel, in 1985, Ana si Solomon Herskhovitsch au lasat in urma o casa, proprietate personala, pe strada Decebal nr. 48.

Statul a nationalizat-o imediat, in baza Decretului 223/1974, iar familia inca se afla in Cluj cand Stefan Les, fostul sef al Militiei Economice s-a instalat in locuinta drept chirias.

"Eu nu am plecat din tara pentru ca am dorit sa emigrez unde viata ar fi fost mai usoara, ci am fost nevoit sa fac acest pas datorita constrangerii la care am fost suspus de organele de militie de atunci prin vesnice perchezitii imobiliare cu diferite acuze nemeritate, astfel incat am ajuns sa fiu terorizat atat eu cat si sotia mea pana a la ne determina sa emigram.

Nu s-a promovat niciodata o cauza penala sau macar contraventionala impotriva noastra. Aveam o casa decenta cu curte frumoasa asezata vis-à-vis de sediul Militiei, unde era sef al Serviciului Economic Stefan Les. Cred ca i-a placut casa.

Eu trebuia sa fiu intr-un fel obligat sa parasesc casa, indiferent cum, ca as fi intrat intr-un proces penal fara nici o culpa din partea mea sau sa parasesc casa plecand in strainatate, in calitate de om batran si bolnav", marturiseste Solomon Herskhovitsch, supravietuitor al Holocaustului si veteran de razboi.

Povestea amara a familiei Herskhovitsch incepe din anul 1983, cand potrivit celor relatate cotidianului BZA, au inceput "sicanele" din partea sefului de Militie Economica, Stefan Les.

In autoturismul nepotului sau, student in SUA, venit in vizita la Cluj, politistii au gasit mai multe bonuri de benzina (in contextul in care combustibilul era la ratie, ca de altfel si alte bunuri de larg consum, cum sunt alimentele de pilda). Intamplarea face ca in masina sa fie si unchiul tanarului, Solomon Herskhovitsch, chemat ulterior la interogatoriu impreuna cu nepotul sau.

Bonurile au fost inapoiate studentului, insa in incaperea in care cei doi erau interogati a intrat Stefan Les. "M-a amenintat si s-a luat de ceilalti politisti, fiind nervos ca i-au inapoiat nepotului meu bonurile", spune Solomon Herskhovitsch. Totodata, clujeanul sustine ca in continuare au urmat perchezitii numeroase la locuinta sa de pe strada Decebal nr. 48.

Dupa doi ani de la acest incident, in 1985, Herskhovitsch ia decizia de-a parasi Romania. Proprietatea sa de pe strada Decebal nr. 48, compusa dintr-o casa cu trei camere si dependinte, plus o curte de patru sute de mp va fi preluata de stat prin Decretul 223/1974.

Conform actelor, cluejanul a primit o despagubire de 80.000 lei, insa, acesta sustine ca de fapt nu a primit nici un ban, dar a acceptat acest compromis pentru a fi lasat in pace. De altfel, Herskhovitsch spune ca este dispus sa restituie statului aceasta suma, reactualizata, pentru a putea sa reintre in posesia imobilului.

Dupa ce statul a preluat cladirea si terenul aferent, familia Herskhovitsch a mai ramas in tara timp de doua saptamani, perioada in care a locuit la diverse cunostinte. Stefan Les a devenit chirias si deja era instalat in casa fostilor proprietari. Imediat dupa Revolutie, Ana si Solomon Herskhovitsch s-au intors la Cluj si au inceput actiunea de revendicare a casei si a terenului in natura.

In 1995, cand s-a promulgat Legea 112 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, sotii Herskhovitsch au fost printre primii clujeni care si-au depus actele de proprietate la Primarie pentru a beneficia de masuri reparatorii.

Primaria funariota a raspuns petentilor sa se adreseze justitiei in termen de 30 de zile, iar acestia s-au conformat. Actiunea a fost deschisa in 29 august 1996, insa in timpul procesului, mai exact la data de 14 noiembrie 1996 proprietatea a fost vanduta chiriasului, adica fiicei, si ginerelui lui Stefan Les.

Insa "chiriasul" nu era nicidecum indreptatit sa cumpere locuinta de la stat, din moment ce avea numeroase proprietati in judetul Cluj. Opt ani, familia Herskhovitsch s-a plimbat prin instante pentru a-si recupera bunurile. Astfel, la aparitia Legii 10/2000, a depus o notificare pentru a reaminti autoritatilor clujene ca dreptatea nu s-a facut inca, iar imobilul s-a vandut in mod ilegal.

Sirul actiunilor in instanta a continuat prin deschiderea unui proces in august 2002 privind anularea contractului de vanzare-cumparare prin care Sorin si Gabriela Radoi Les, precum si Stefan Les (care a cumarat garajul) au devenit noii proprietari ai imobilului de pe strada Decebal nr. 48.

Desi, conform Legii 112/1995 contractul era lovit de nulitate absoluta, intrucat cumparatorii nu erau nici pe departe un caz social (fara locuinta in Cluj), legea s-a aplicat abia anul acesta, dar inca nu in totalitate. Prin sentinta civila nr. 1477 /A/2003 a Tribunalului Cluj se constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare.

A urmat un sir de recursuri initiate de familia Les, insa instanta a dat pana acum trei decizii favorabile pentru Herskhovitsch. Fiica si ginerele lui Les au mansardat podul casei si solicita despagubiri in acest sens.

In continuare, locuinta de drept a lui Herskhovitsch este ocupata de Stefan Les, pana cand se va da o decizie privind aparitia mansardei ca element nou in constructia nationalizata. Cotidianul BZA va dezvalui intr-o editie urmatoare dedesubturile acestei afaceri dintre cumparatorul si vanzatorul imobilului de pe strada Decebal nr. 48.

Totodata va fi dezvaluita situatia "sociala" a chiriasilor, proprietari de vile si hoteluri in Cluj-Napoca, precum si alte afaceri ale fostului militian de Economic cu case nationalizate. Incercarile redactorilor nostri de a-l contacta telefonic pe Stefan Les au fost zadarnice. Se pare ca telefonul de la adresa Decebal nr. 48 este "pus la secret" sau pur si simplu nu are linie instalata.

Nici sunand la unul dintre hotelurile lui Les nu am avut sorti de izbanda, pentru ca receptionera ne-a spus ca nu poate sa ne comunice numarul de mobil al acestuia. In consecinta, I-am lasat lui Stefan Les sansa sa-si exprime punctul de vedere cu privire la acest caz sunand la redactia noastra.