Penitenciarul nu este cel mai frumos loc de vizitat, insa daca ai ocazia sa treci de zidurile inalte si sa patrunzi in lumea celor privati de libertate, atunci cu siguranta vei avea o experienta deosebita * Cei care isi traiesc viata in penitenciare sunt nevoiti sa urmeze reguli stricte si sa suporte monotonia zilelor care trec extrem de greu

Intre zidurile groase si bine pazite ale Penitenciarului de Maxima Siguranta Gherla isi duc viata 1.528 de detinuti. Dintre acestia, 169 sunt detinuti aflati in arest preventiv, iar restul de 1.359 detinuti sunt condamnati definitiv.

Printre "oaspetii" de la Gherla sunt si 23 de detinuti minori si 46 de femei. O parte din cei "cazati" la Gherla au fost adusi de la Cluj, unde Penitenciarul Gherla avea o sectie, dar aceasta a fost temporar suspendata din cauza dificultatilor financiare.

Penitenciarul Gherla are chiar si cinci "vietasi", adica condamnati pe viata, iar foarte multi dintre detinuti au pedepse peste zece ani de inchisoare.

Gratii si gardieni

La poarta penitenciarului ne-au fost luate telefoanele mobile, dupa care am fost preluati de un oficial si am fost condusi de catre acesta pana la biroul directorului de penitenciar, inspector general, Petru Roman.

Odata intrati in curtea penitenciarului am ramas uimiti de ce vedeam in fata noastra. Erau cladiri proaspat vopsite si totul arata bine.

Aleea pe care inaintam catre biroul directorului ne dezvaluia o imagine de ansamblu a penitenciarului, iar aceasta, surprinzator, era una primitoare, avand in vedere ca ne aflam, totusi, intr-un penitenciar. Aceste prime imagini ne-au surprins enorm, deoarece ne imaginam intrarea intr-un penitenciar cu totul altfel.

Ceea ce ne amintea tot timpul ca ne aflam intr-o inchisoare erau gardienii prezenti la fiecare pas si faptul ca toate usile de care treceam aveau gratii si erau inchise.

Gherla politica

Ajunsi in biroul directorului am aflat ca acesta lucreaza de aproximativ 30 de ani in sistemul de penitenciare, un lucru deosebit intrucat putini sunt cei care rezista sa lucreze atat de mult intr-un asemenea mediu precum cel al puscariilor.

Inspectorul sef Petru Roman incepe sa ne povesteasca despre ceea ce inseamna un penitenciar si despre cei care isi duc viata acolo, gardieni si detinuti deopotriva.

Inainte de toate ne prezinta istoria Penitenciarului Gherla, puscarie care a fost foarte cunoscuta in perioada comunista, deoarece la Gherla erau adusi detinutii politici, iar conditiile in care acestia erau tinuti erau deosebit de grele.

Inchisoarea are o istorie veche care incepe in anul 1785, moment in care a avut loc o evadare in masa din inchisoarea "Trei Scaune".

Astfel, mostenitorul tronului Mariei Tereza, imparatul Iosif al II-lea, a decis sa emita un decret imperial prin care Cetatea Gherlei urma sa fie transformata intr-o inchisoare centrala pentru Transilvania, "Carcer Magni Principatus Transilvaniae".

In ceea ce priveste cladirea inchisorii, Cetatea Gherlei dateaza din 1540 si a apartinut de-a lungul timpului mai multor principi din Transilvania.

Bani de Monopoly

Dupa aceasta lectie de istorie, revenim la prezent si aflam mai multe despre activitatile detinutilor si despre personalul inchisorii. Detinutii au un program bine stabilit care incepe dimineata la cinci si jumatate pentru cei care muncesc si cu o jumatate de ora mai tarziu pentru cei care nu lucreaza.

Faptul ca detinutii au posibilitatea sa munceasca este un lucru foarte bun pentru ei, deoarece pot sa-si faca bani si sa mai reduca din zilele de pedeapsa. In ceea ce priveste banii, este de notat faptul ca acestia sunt "fictivi" detinutii neavand la ei bani propriu-zisi, ci doar un cont.

Astfel, chiar si cumparaturile de la magazinul din incinta inchisorii le fac "fictiv", pe baza contului, fara bani gheata. Sunt detinuti care muncesc in interiorul penitenciarului, la o fabrica de mobila si la o firma unde trebuie sa coasa incaltaminte.

De asemenea, detinutii fac acte de deservire ale Penitenciarului la blocul alimentar, sectorul tamplarie, atelierul auto, sectorul de gospodarire sau spalatorie. Exista detinuti care lucreaza in exteriorul penitenciarului la doua firme de constructii, una din Cluj-Napoca, iar cealalta din Targu-Mures.

La aceste doua firme lucreaza zilnic 100 de detinuti, care sunt platiti pentru munca prestata. Un numar de 30 de detinuti lucreaza in folosul comunitatii la Manastirea Nicula. Exista insa si detinuti care refuza sa munceasca.

Camere cu 100 detinuti

Penitenciarul Gherla a intrat in anul 1998 intr-un proces de reabilitare deoarece avea o stare de uzura foarte ridicata. Conditiile in care stateau detinutii erau jalnice. Existau in penitenciar sase camere, "Serparaiele", unde stateau cate 100 de detinuti, care aveau doar un grup social care nu oferea nici un pic de intimitate.

Pe langa toate acestea, restul conditiilor erau insalubre, astfel ca in perioada 1998-2002 penitenciarul a intrat intr-un proces radical de modernizare. Cele sase camere in care isi duceau zilele cate 100 de detinuti in fiecare incapere au fost desfiintate.

In prezent nu sunt mai mult de 30 de detinuti intr-o camera, existand chiar si incaperi de noua si de patru paturi. De asemenea, sunt in functiune si patru sali cu un numar de 20 de dusuri fiecare si chiar camere care au bai cu dus.

Fiecare dintre cei inchisi trebuie sa faca obligatoriu un dus pe saptamana, iar cei care muncesc trebuie sa faca zilnic dus.

Detinutii de la penitenciarul din Gherla sunt privilegiati, pentru ca aceasta inchisoare este singura din tara care are sala de mese cu autoservire, in celelalte puscarii masa fiind servita in celule. Mai mult de atat, salile de mese de la Gherla sunt dotate si cu un televizor.

Cand am vazut conditiile foarte bune pe care le au detinutii din Penitenciarul Gherla, ne-a zburat imediat gandul la unii studenti din Cluj-Napoca, nevoiti sa manance la cantinele caminelor care arata deplorabil. Pentru acestia din urma insa nimeni nu face nimic.

"Modernizarea penitenciarului s-a facut in urma mai multor sesizari ale forurilor internationale. Reabilitarea este benefica atat pentru detinuti, cat si pentru gardieni.

Intr-un mediu prietenos, detinutii sunt mai blanzi, iar gardienii au efectiv mai multa tragere de lucru", a spus inspectorul sef Petru Roman, directorul Penitenciarului Gherla, care a mai subliniat faptul ca, incepand de acum doi ani, penitenciarele au fost demilitarizate, ele trecand de la Ministerul de Interne la cel de Justitie, iar gardienii devenind functionari publici cu statut aparte.

Creier in loc de pumni

Directorul penitenciarului ne-ar fi putut povesti despre penitenciar zile intregi, pentru ca "sunt foarte multe lucruri de cuprins, insa am incercat sa sintetizez totul in tot ceea ce v-am spus".

Dupa aceasta discutia initiatica avuta cu directorul penitenciarului si cu inspectorul principal Alin Fetche, vizavi de viata celor din inchisoare, am pornit sa vedem totul pe viu. Insotiti de inspectorul principal al penitenciarului am parasit biroul directorului si am intrat "la propriu" in puscarie.

"Intre noi si detinuti exista un respect reciproc. Au trecut vremurile batailor. Acum trebuie sa te impui printr-un comportament inteligent. Este extrem de dificil. Trebuie sa fii mereu cu garda ridicata. Cea mai mare problema a noastra este insa reabilitarea detinutilor.

Noi incercam aici sa-i pregatim pentru viata ce va urma, dar este extrem de greu. Unii reusesc, altii dau chix si se reintorc la noi. Societatea inca nu accepta sub nici o forma fostii detinuti", a spus Fetche.

Nebagati in seama

In curtea penitenciarului primul "obiectiv" este o baza sportiva inchisa unde un grup mic de puscariasi jucau fotbal, iar doi jucau tenis de masa. Cu Oz in minte, ne asteptam la priviri fioroase, gesturi…

Am trecut pe langa ei, s-au uitat curiosi la noi dupa care si-au vazut de treburi. Gardienii erau prezenti in numar mare, dar nu asta i-a facut pe detinuti sa fie cuminti. Intr-adevar exista o conlucrare, un respect intre gardieni si detinuti.

Dupa ce trecem de prima baza sportiva, intram in locul unde sunt spalate hainele detinutilor.

Curatenie si miros intepator de dezinfectant. In spalatorie erau patru detinuti care se ocupau de spalatul hainelor si care, foarte zambitori, ne-au salutat respectuos.

Detinutilor care desfasoara activitati la bucatarie sau la infirmerie le sunt spalate hainele separat de ale celorlalti, in alta incapere si in alte masini de spalat, acestea fiind conditii cerute de normele igienico-sanitare.

Ucigasul cu ochi blanzi

Penitenciarul are si doua sali de forta, unde cei privati de libertate pot sa isi mai descarce energia sau supararea. Acolo merg destul de multi detinuti, avand in vedere ca sunt aparate performante, obtinute prin donatie.

De asemenea, in curtea penitenciarului se afla si o capela unde in fiecare duminica se tine slujba. Detinutii sunt adusi pe grupuri, prin rotatie, iar cei care nu pot merge la capela au ocazia sa asculte slujba prin intermediul televizorului, fiindca penitenciarul are un program propriu, cu circuit intern.

Detinutii au ocazia sa vada prin intermediul acestui post de televiziune cu circuit intern toate manifestarile sportive si culturale care au loc in penitenciar. In capela ne intampina un barbat tanar si destul de prezentabil, care la prima vedere nu parea un detinut. O privire blanda si sfioasa. Vocabular ales.

Intrand in discutie cu el am aflat ca este ajutorul preotului si ca are o voce muzicala deosebita. Ne-a spus ca are doar 31 de ani si nu este casatorit. "Ma aflu inchis la Ghela de patru ani pentru omor. Am facut-o pentru ca eram beat si nu am gandit in acele momente.

Regret nespus ceea ce am facut si sper ca atunci cand voi iesi din inchisoare sa pot demonstra si celor dragi acelasi lucru.

Ceea ce imi doresc cel mai mult este ca dupa ce voi iesi de aici sa ma casatoresc si sa duc o viata normala si linistita", ne-a spus detinutul din capela cu ochii aproape in lacrimi.

Mascatii intimideaza

Parasim capela citind sutele de nume de preoti care au fost schingiuiti in perioada comunista la Gherla. Mergem sa vedem camerele si interiorul penitenciarului. La fiecare pas, facut cate o usa blindata de gratii. Gardieni peste tot. Ajungem pe un palier unde sunt camere cu 30 de detinuti. Acolo seful era o femeie.

Aceasta se ocupa de coordonare si supravegheaza bunul mers al lucrurilor: "Lucrez de cinci ani in acest penitenciar si m-am obisnuit cu tot ceea ce este aici, pentru ca altfel nu ai cum sa rezisti. Este adevarat ca nu este o munca usoara pentru femei, dar nici pentru barbati".

Pe respectivul palier gasim camere cu mai multi detinuti dar si camere cu noua detinuti, incaperi ce aveau baie chiar in incinta. Am stat de vorba cu unii dintre detinuti. Regrete. Majoritatea erau inchisi pentru omor si aveau destui ani de ispasit. Priviri impacate.

"Surprinzator, nu avem probleme cu cei care au condamnari mari, pentru omor. Sunt oameni linistiti, care au avut momente de tulburare: betie, frica, lupte pentru pamant. Problemele le avem cu cei inchisi pentru furt sau talharii.

Daca intampinam greutati e de ajuns sa chemam trupele de interventie, care se aliniaza pe hol. Simpla lor prezenta, fara a interveni, linisteste spiritele", spune Fetche.

Andreea Marin la Gherla

In camere, de plictiseala, se joaca table si carti. La fel ca peste tot, si in camere era curatenie, iar detinutii aveau chiar si multe flori care erau ingrijite. Intr-una dintre camere am zarit-o pe "zana surprizelor", Andreea Marin, care zambea calduros dintr-o poza lipita pe perete.

Toti cei cu care am stat de vorba isi doreau foarte mult sa fie primiti de familiile lor si de societate, atunci cand se vor intoarce acasa. Din pacate insa, multi dintre cei care au iesit din penitenciar nu au fost primiti de catre societate si s-au intors la scurt timp inapoi.

Majoritatea care se intorc o fac intentionat, pentru ca in afara gratiilor nu au reusit sa se integreze. Mai mult de atat, o parte din cei inchisi nu sunt vizitati de catre familiile lor si multi dintre detinuti sufera pentru acest lucru. "Incercam sa le alinam durerea si le trimitem pachete din sponsorizari.

Insa una e sa-ti vina carnatul de acasa si altceva e sa primesti ajutoare. Pe noi ne preocupa foarte mult starea de spirit a detinutilor", a declarat un gardian.

Detinutii PC

Exista detinuti care isi petrec mult timp in spatiile de resocializare. Sunt detinuti care in puscarie deprind tainele alfabetului sau isi petrec cel mai mult timp la cursuri de informatica, pictand sau scriind la revista lunara a penitenciarului, Observator.

Intram la cursul de informatica, tinut de o profesoara din afara penitenciarului. Nimeni nu ne acorda atentie. Toti cei prezenti sunt foarte concentrati la munca si la ceea ce le explica profesoara.

Cei care vor urma aceste cursuri vor primi si o diploma de operator calculator, cu ajutorul careia vor putea sa isi gaseasca de lucru dupa ispasirea pedepsei. Nu orice detinut poate beneficia de acest curs gratuit, ei fiind selectionati dupa o serie de criterii.

In primul rand, detinutul trebuie sa mai aiba doar maxim noua luni de detentie si minim sase, deoarece sase luni dureaza cursul. In incinta penitenciarului functioneaza Scoala Generala nr. 3 Gherla. Acolo invata 90 de detinuti, ei avand 13 profesori si un director. Scoala Generala nr. 3 a fost laudata pentru faptul ca nu existau absente ale "elevilor".

Vietasi si minori

Detinutii condamnati pe viata au alte activitati si un alt mod de gandire. Ei sunt constienti ca singurul lor viitor sunt gratiile si zidurile. Activitatile lor constau in mersul la sala de televizor, privitul la televizor si "zacutul" in camera. Pe ei nu ii mai intereseaza nimic.

Ne indreptam spre iesire. Deodata, pe scari, imbulzeala mare. Chiote. Parca ar fi sunat clopotelul de iesire in pauza. O ceata de pustani de 14-17 ani dau navala spre terenul de sport. "Sunt detinutii minori. Din pacate, noi i-am crescut de mici copii. Revin in fiecare an la Gherla.

Parca vad ca noi ne vom pensiona si ei tot pe aici vor fi", spune cu tristete un gardian. Programul detinutilor din Penitenciarul Gherla se incheie la orele 22.30, cand este stingerea. A sosit si pentru noi incheierea vizitei. Trecem de ultimele usi zavorate si ne aflam, din nou, in liberate.

La Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla conditiile sunt apropiate de cele din Occident, fiind printre cele mai bune din Romania. Totusi, nimic nu se compara cu libertatea.