Conflictul deschis dintre autoritatile locale si patronii cluburilor de noapte oradene a ajuns intr-o noua etapa. Daca foarte multi dintre cei care au urmarit schimbul de replici declansat odata cu anuntarea deciziei Primariei de a reglementa activitatea localurilor cu program nocturn si-au inchipuit ca e vorba doar despre un foc de paie, ultimele evolutii ale situatiei au demonstrat contrariul.

Primarul Petru Filip a preluat initiativa in numele institutiei pe care o conduce si ridica degetul amenintator la adresa stabilimentelor intesate cu tineri seara de seara. “Daca nu va puneti de acord cu legea, veti avea numai de pierdut”, ameninta Filip. Desi alta data pe pozitii diferite, prefectul Ilie Bolojan il sustine neconditionat pe primar in aceasta batalie.

In tot acest timp, patronii cluburilor pregatesc diverse miscari de protest, care mai de care mai originale, pentru a bloca proiectul care ii va obliga sa opreasca muzica cu o ora inainte de miezul noptii si ii va duce, conform propriilor afirmatii, la faliment.

Fiat silentium!

Desi sustine ca este de acord cu faptul ca tinerii oradeni au nevoie de locuri de distractie unde sa isi descatuseze energiile, Petru Filip considera ca activitatea cluburilor de noapte trebuie adusa la nivelul cerintelor de civilizatie ale momentului.

“Distractia nu inseamna, insa, sa-i deranjezi pe altii, iar respectul fata de ceilalti cetateni ai orasului este o datorie a oricarui patron de club sau discoteca. Suntem constienti ca schimbarile nu se pot face peste noapte, dar incercam sa gasim un limbaj comun cu ei”, declara primarul.

Tocmai din acest motiv, Filip se declara nemultumit de iesirile in presa ale patronilor care, in opinia sa, incearca sa puna presiune pe administratia locala pentru a o determina sa renunte la introducerea regulamentului.

“Si noi am putea foarte simplu sa invocam legea, care spune ca aceste activitati nu se pot desfasura in domeniul de patrimoniu sau la mai putin de 100 de metri de imobile locuite si cu asta am incheia discutia. Noi am venit cu o propunere”, sustine primul edil al Oradiei.

Pe mana Primariei

In demersurile sale de a pune batista pe “tambalul” cluburilor, primarul este sustinut si de alte institutii. Prefectul Ilie Bolojan spune ca reclamatiile privind tulburarea linistii publice de catre petrecaretii nocturni au ajuns si la Prefectura.

“Orice initiativa de a reglementa situatia va avea suportul nostru”, declara Bolojan, care propune modelul clujean pentru localurile oradene. In orasul de pe Somes, pretinde prefectul, si nuntile la restaurant dureaza doar pana la miezul noptii.

In opinia reprezentantului Guvernului in teritoriu, numarul mare al celor care se declara deranjati de viata de noapte locala este un semnal ca lucrurile nu pot continua in acest mod.

Reclamatiile nu au ocolit nici Politia. Subcomisarul Adrian Bucur, adjunctul sefului Politiei Municipiului Oradea, afirma ca plangerile telefonice privind incidentele din jurul cluburilor, mai ales in noptile din week-end, au devenit o obisnuinta.

Periodic, politistii fac razii prin localurile oradene, aceste actiuni soldandu-se cu amenzi de milioane de lei pentru patronii de cluburi, dar si pentru clientii lor gasiti in neregula.

Reguli peste reguli

De cealalta parte a baricadei se afla proprietarii de cluburi. Avocatul Horia-Cristian Tiril, care reprezinta interesele catorva detinatori de localuri cu program nocturn din Pasajul Vulturul Negru, se declara uimit de gestul Primariei.

“Autoritatile locale ar trebui sa ii indrume pe autorii reclamatiilor catre institutiile abilitate sa rezolve problemele lor, nicidecum sa se substituie forurilor competente”, afirma el.

Asta in conditiile in care, potrivit spuselor sale, exista norme legale clare in ceea ce priveste modul in care se desfasoara activitatile de acest gen, Ordinul Ministerului Sanatatii privind limita de zgomot, sau Legea 61/1991, privind ordinea si linistea publica, fiind doar doua exemple in acest sens.

Tiril stie insa ca adevarata nemultumire a edililor nu este legata de ceea ce se intampla in interiorul cluburilor, ci de comportamentul chefliilor la iesirea din localuri. “Noi avem contracte cu firme de paza si protectie, insa angajatii acestor societati nu pot interveni pentru a-i linisti pe cei care se desfasoara in spatiul public”.

Pe de alta parte este greu de inteles cum oprirea muzicii la ora 23 ar putea stopa pornirile unor tineri certati cu normele elementare de bun-simt. Potrivit patronilor de cluburi, aceasta masura nu ar face decat sa-i elimine pe clientii “cuminti”, cei care vin pentru muzica si atmosfera din cluburi.

„Tinerilor nu le ramane decat sa mearga sa se distreze in statiile de carburanti si la hoteluri”, conchide Horia-Cristian Tiril.

Un prim pas spre conciliere

In fine, dupa aproape o luna in care s-au rafuit cu Primaria, la sfarsitul saptamanii trecute reprezentantii cluburilor s-au intalnit la o discutie menita sa stabileasca strategia pe care o vor urma in perioada imediat urmatoare.

Adunarea lor, care a avut loc vineri dupa-masa, a fost mediata de presedintele Federatiei Patronilor Bihor, Ioan Lucian, si a avut loc la sediul federatiei, situat in aceeasi zona cu probleme, respectiv Pasajul Vulturul Negru.

In urma acestui briefing, s-a stabilit ca de acum inainte pozitia proprietarilor de localuri vizate de noul regulament al Primariei sa fie reprezentata de organizatia patronala bihoreana. Surse ale Gazetei, prezente la aceasta intalnire, ne-au dezvaluit ca proprietarii barurilor de noapte au facut un prim pas spre reconcilierea cu administratia locala.

Astfel, pentru a-si demonstra buna-credinta fata de comunitate, ei vor propune un plan de masuri menite sa dezamorseze tensiunea in relatia cu autoritatile. Printre acestea ar fi inclusiv aceea de a asigura un birou pentru politisti, prezenta acestora permanent in zona avand rolul de a inhiba intr-o oarecare masura pornirile eventualelor personaje turbulente.

Ramane de vazut daca acest lucru va fi suficient pentru reclamantii cluburilor, oprirea muzicii la ora 23 fiind, deocamdata, singurul aspect pe care nici unul dintre „carciumari” nu vrea sa il negocieze, din motive lesne de inteles.

Chiar daca sustin contrariul, este evident ca tinta principala a regulamentului pe care incearca sa-l impuna Primaria sunt localurile din Pasajul Vulturul Negru.

Complexul arhitectural reprezentativ al orasului a adunat in spatiile sale nu mai putin de sapte localuri si un cazinou electronic, fara sa mai punem la socoteala barurile din afara pasajului, devenind in ultimii ani o zona consacrata a distractiei oradene. Problemele cluburilor au aparut insa odata cu renovarea si redeschiderea Hotelului Vulturul Negru.

Dintre cele peste 200 de reclamatii inregistrate la Primarie, aproape un sfert sunt semnate de administratorul hotelului, multe dintre ele fiind identice. Tot in aceasta perioada s-a petrecut si schimbarea de atitudine a Primariei fata de viata de noapte oradeana, spre disperarea patronilor de cluburi.

Multi dintre acestia au deschis linii de credit pentru a cumpara spatiile si a le dota pentru o activitate pe care autoritatile au incurajat-o pana mai ieri.

Controversatul proiect initiat de Primarie este intitulat „Regulament privind stabilirea programului de functionare al unitatilor comerciale de alimentatie publica, precum si al celor destinate recreerii si divertismentului”.

Pe langa prevederile referitoare la cluburi, acesta se refera si activitatea teraselor si a gradinilor de vara, dar si a salilor de biliard si de jocuri mecanice, precum si a cluburilor de Internet situate la parterul blocurilor.

Surprinde insa tonul belicos al documentului: „(…) in cazul in reclamatii intemeiate, Primaria municipiului Oradea va reduce programul de functionare (?!, n.n.), iar la reclamatii repetate primarul va suspenda activitatea comerciala” (cap. ll, art. 6, alin.1).

Repetatele acuzatii de comunism la adresa initiatorilor proiectului sunt intarite de limbajul de lemn pe care il folosesc autorii lui. O mostra memorabila este fraza in care sunt descrise cluburile si discotecile: „unitati cu profil de divertisment pentru tineret, unde divertismentul este realizat prin muzica si dans”.