Astaldi S.p.A. isi umfla conturile cu 4.000 de miliarde pe Basarab

de Memoranda Onac     Buna ziua, Ardeal
Joi, 15 iunie 2006, 0:00


(Foto: )

Comisia de evaluare a ofertelor pentru Pasajul Basarab a decis, saptamana trecuta, castigatorul pentru realizarea lucrarilor la unul dintre cele mai mari poduri din Europa.



Este vorba de consortiul italiano-spaniol Astaldi S.p.A - FCC Constuccion SA, care s-a angajat ca va finaliza lucrarile in 28 de luni de la demararea lor, contra sumei de 396,3 milioane de lei, fara TVA.



Publicatiile Trustului Gazeta au dezvaluit in repetate randuri regimul privilegiat de care s-au bucurat italienii de la Astaldi SpA, in raport cu banul public - contracte de zeci de milioane de euro, obtinute prin incredintare directa sau in urma unor asa zise licitatii - situatie intalnita atat sub guvernarea PSD, cat si sub cea portocalie.



Asa cum vom arata, consortiul italiano-spaniol Astaldi S.p.A - FCC Constuccion SA a fost declarat castigator de Primaria Capitalei, urmand sa incaseze in urmatorii doi ani aproximativ 4.000 de miliarde de lei vechi.



Astaldi Spa Italia este una din companiile de constructii cu lucrari constante, de ordinul sutelor de miliarde de lei, platite din bugetul Romaniei. Desi, in general, italienii sunt recunoscuti pe plan mondial pentru calitatea lucrarilor de infrastructura, Astaldi SpA nu are cele mai bune recomandari.



De exemplu, guvernul Tanzaniei a reziliat un contract cu Astaldi, motivand lipsa de performanta a societatii. Dimpotriva, Miron Mitrea si apoi Gheorghe Dobre au creditat Astaldi pentru lucrari deosebit de importante, platite pe masura.



O alta sursa de venit pentru societatea italiana a fost Metrorex SA - compania de stat care se ocupa de administrarea metroului din Capitala. In anul 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi SpA in asociere cu SC Somet SA un contract in valoare de 268.563.688.000 lei, fara TVA.



Un an mai tarziu, acelasi Metrorex cadoriseste Astaldi si Somet cu inca 11 miliarde de lei, fara licitatie. In contractul din 2006, afisat pe site-ul Metrorex, numele companiei italiene este stalcit, probabil pentru a induce in eroare publicul cu privire la intelegerile de culise dintre italieni si conducerea companiei de stat.



Astaldi, conectata la teava lui Mitrea



Compania italiana Astaldi SpA a fost favorizata si in perioada mandatului PSD, cand Miron Mitrea conducea Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Astaldi a castigat din contractele cu ministerul lui Mitrea o suma fabuloasa, de peste 1.000 de miliarde de lei.



Mare companie italiana, cu mai multe firme subsidiare, Astaldi isi procura 5% din profitul total prin afaceri cu Statul Roman. Alte guverne care au lucrat cu italienii de la Astaldi au ajuns la concluzia ca firma este “sub standard” si au decis rezilierea contractelor.



Dimpotriva, in Romania, Astaldi se bucura de increderea MTCT, a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), a Primariei Capitalei si a conducerii metroului din Capitala. Atitudinea plina de complicitate a reprezentantilor statului fata de Astaldi s-a mentinut si in actuala guvernare a Aliantei D.A.



Sute de miliarde au intrat cu ritm sustinut in conturile companiei italiene, in ciuda referintelor nu tocmai magulitoare. Cazul ex-directorului CNADNR, Aurel Balut, filmat in timpul plimbarilor cu limuzina pusa la dispozitie de Astaldi, explica o parte din succesul constant al societatii italiene in Romania.



In perioada 1990 -2004, profiturile obtinute de Astaldi in Romania ajung, potrivit managerilor din Romania ai companiei, la 60 de milioane de Euro, adica 2400 de miliarde de lei. Ministerul lui Mitrea a furnizat companiei in jur de 5% din profitul total al Astaldi SpA din Roma.



Italienii se pricep si la stors “portocale”



O politica similara a dus si fostul ministru Gheorghe Dobre in ceea ce priveste asigurarea conturilor Astaldi. Compania italiana a primit sub guvernarea Aliantei D.A. de la CNADNR lucrari de reabilitare de sosele in valoare de 477 de miliarde de lei.



Drept urmare, Aurel Balut - directorul CNADNR pus in fruntea institutiei de Gheorghe Dobre si destituit recent din cauza unui dosar penal de abuz in functie, a fost vazut atat de subalternii sai, precum si de cumoscuti, la volanul unui Volskwagen Passat TDI, de culoare gri, cu nr.de inmatriculare B 87 ASL, o veritabila limuzina pe care o parca chiar in fata casei sale.



Autoturismul apartinea companiei Astaldi SpA Italia. Contractul avizat favorabil de Balut in beneficiul Astaldi se referea la doua obiective strategice - construirea unui nod rutier la Aeroportul Otopeni, pe DN 1, si largirea la sase benzi a Pasajului Otopeni, inclusiv rampe pe DN 1.



O alta sursa de bani de la statul roman este obtinuta de Astaldi prin subsidiara Italstrade. Din 1998, Gruppo Astaldi detine compania Italstrade, o societate de constructii care a incheiat si ea contracte de zeci de milioane de euro cu Statul Roman.



Ultima lovitura - 4.000 de miliarde de la Primarie



Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura din Romania post-decembrista, constructia pasajului Basarab, a fost adjudecat tot de italienii de la Astaldi, care au depus o oferta in consortiu cu spaniolii de la FCC Constuccion SA.



Faptul ca italienii si-au luat partea leului pentru urmatorii ani nu se justifica daca aruncam o privire asupra ofertelor depuse si de celelalte societati inscrise la licitatie. Probabil pentru a nu incalca “regulile” jocului, si Primaria lui Videanu a plecat capul in fata “macaronarilor”.



Lungimea totala a pasajului va fi de aproximativ 1.900 de metri, din care 1.607 vor fi sosea suspendata. Costul lucrarilor este de aproximativ 140 de milioane de euro, bani ce se vor aloca din fondurile obtinute de Primaria Capitalei din emisiunea de obligatiuni.



Caietele de sarcini au fost cumparate de 58 de firme, dintre care 7 au depus oferta in termenul stabilit.



Unul dintre ofertanti a fost asocierea Zublin A.G.-Dywidag-Alpine, care a prezentat o oferta financiara in varianta de baza de 481,2 milioane de lei noi (fara TVA) si o varianta alternativa de 476 de milioane de lei noi (fara TVA).



Durata de executie la care s-a angajat a fost de 36 de luni pentru ambele variante. Firma Max Bogl Bauunternehmung GmBH & KG a prezentat o oferta de baza de 442,2 milioane de lei noi (fara TVA) si doua alternative, de circa 470 de milioane de lei noi, respectiv 429 de milioane de lei noi (fara TVA).



Durata de executie pentru varianta de baza a fost de 30 de luni, iar pentru cele alternative de 22, respectiv, 30 de luni.



O alta societate interesata de constructia Pasajului Basarab, J.V. Pizzarotti & CS.p.A-Tirrena Scavi S.p.A, a depus o oferta de baza de 392,02 milioane de lei noi si doua alternative, de 371, respectiv, 367,7 milioane de lei noi, durata de executie la care s-a angajat fiind stabilita la 30 de luni.



Consortiul format din Bento Pedroso Construcoes SA (Odebrecht), SC IMSAT SA si Moniz DA Maia, Serra & Fortunato-Empreiteiros SA (MSF) a prezentat o oferta financiara de 514,22 de milioane de lei noi (fara TVA) si una alternativa de 511,64 de milioane de lei noi. Durata de executie in acest caz a fost fixata la 28, respectiv, 26 de luni.



Oferta firmei Mochlos-Societatea Anonima de Comert, Industrie, Constructii si Turism a fost de 363,3 de milioane de lei noi si cea alternativa - de 346 de milioane de lei noi, cu o durata de executie de 30 de luni in ambele variante.



Grecii de la Aktor SA au depus o oferta financiara de baza de 388,37 de milioane de lei noi si una alternativa de circa 382 de milioane de lei noi (fara TVA), durata de executie fiind stabilita la 36 de luni.



Revenind la castigatori, asocierea dintre Astaldi S.p.A si FCC Constuccion SA s-a prezentat la licitatie cu o oferta de 406,7 de milioane de lei noi si doua variante alternative de imbunatatire a proiectului - de 396,3 milioane de lei noi si aproximativ 340 de milioane de lei noi (fara TVA).



Durata de executie este de 29 de luni (la varianta de baza) si 27-28 luni (la cele alternative).



Comparand toate ofertele, ar fi de spus ca, oferta consortiului italiano-spaniol a fost inferioara celorlalte, atat sub aspectul pretului ofertat, cat si a duratei de executie estimata. Doar membrii Comisiei de licitatie detin “explicatia” pentru care potul cel mare a ajuns si de data aceasta tot la italieni.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















527 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by