Cad sutanele de pe grade. Sutanele albastre raman singure in fata altarului. Singure-singurele, doar cu dosarele in fata si fara enoriasi. Enoriasi pe care i-au turnat la odioasa Securitate. Bineinteles, sunt si sutane care nu au culoarea treselor baietilor cu ochi albastri.

La inceputul saptamanii trecute, presedintele Basescu si ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, s-au jucat cu bomba cu TNT si au aprins fitilul. Flacara a fost data bineinteles de apropierea datei de 1 ianuarie, cand mai mult ca sigur Romania va intra in UE. A doua zi, bomba a explodat, iar de atunci suflul exploziei mistuie totul in cale. Dosarele clericilor vor fi facute publice.

In cele ce urmeaza, GAZETA va propune ca pe parcursul a sase pagini sa descoperiti ce aduce cu sine suflul exploziei.

Veti descoperi ce a insemnat turnatoria pentru clerici in anii comunismului - informatii venite de la sursa - veti citi o analiza a ceea ce ar putea aduce publicarea dosarelor clericilor sau, mai bine spus, avand in vedere actiunile de tip Berevoiesti ale grijuliilor fesenisti, ce nu va aduce publicarea dosarelor - veti afla cum IPS Bartolomeu Anania a recunoscut ca face politica, va veti delecta cu aventurile preotului Munteanu de pe Vitejilor, sluga Carabusului si, nu in ultimul rand, veti citi un interviu in exclusivitate cu prima persoana publica clujeana care a fost deconspirata ca a ciripit la baietii cu ochi albastri.

Basescu vs Anania

Din start trebuie spus ca deconspirarea dosarelor clericilor este, mai ales, o lovitura de imagine a lui Basescu. Cerand acest lucru, presedintele castiga o parte din electorat. Pe de alta parte insa, presedintele risca enorm, stiut fiind faptul ca Biserica este un formator de opinie cu o putere fantastica si care se bucura de cea mai mare incredere in populatie.

Drept dovada, Anania a inceput sa faca politica. E drept, politica Romaniei - dupa cum spune chiar el. Basescu nu este primul care cere deconspirarea clericilor.

Anania spune ca Biserica a cerut acest lucru inca din 1997, iar fostul presedinte Constantinescu afirma ca Basescu nu trebuia sa ceara acest lucru - ba mai mult - ca nici nu avea dreptul - intrucat CNSAS, SRI si SIE erau obligate prin lege sa deconspire dosarele clericilor.

In acest talmes-balmes, GAZETA a stat de vorba cu un fost ofiter de Securitate, care, culmea, chiar raspundea pe linie informativa de clerici.

Ciripeau prin lege

Inca din start trebuie spus ca, potrivit HCM (Hotararea Consiliului de Ministri al RSR) 18 si 19, precum si in baza Legii 23, orice reprezentant al institutiilor bisericesti era obligat ca, in cazul in care intra in contact cu straini, sa faca o nota informativa catre Inspectoratul de cultura teritorial de pe langa Consiliul Judetean de partid.

Mai departe, inspectoratul aduna aceste note informative iar apoi le preda ofiterului de securitate pentru analize. In aceste conditii, marea majoritate a prelatilor au dat note informative catre Securitate. Ramane de vazut cati clerici au semnat si angajamente de colaborare, precum si ce contineau acele note informative.

Daca era vorba doar despre contactele seci cu straini sau daca era vorba despre detalii despre enoriasii romani sau, si mai grav, date din spovedanie. “In general, Securitatea nu era interesata de date din spovedanie - de genul cine cu cine s-a culcat, cine pe cine a furat. Acestea nu reprezentau interes pentru noi.

Securitatea vroia sa stie starea de spirit a comunitatii respective si eventualele probleme impotriva oranduirii socialiste”, a spus fostul ofiter de Securitate. Bineinteles existau insa si cazuri in care clericii dadeau note informative care contineau date despre enoriasi si nu numai ceea ce le cerea legea.

Oricum, clericii erau lucrati in ambele sensuri, adica dadeau note informative dar erau si urmariti, Securitatea fiind interesata mai ales de aspectul legionar al clericilor, adica daca acestia au fost membri ai Miscarii Legionare, daca vor sa revitalizeze Legiunea sau daca au scris ori detin scrieri legionare.

Ramanand la capitolul legionari, ar fi de spus ca marea majoritate a clericilor ortodocsi ai anilor ‘50-’65 au fost in tinerete legionari. Miscarea radicala legionara - extrema dreapta - a aparut in Romania in 1927, ca un raspuns la crearea extremei stangi, comuniste. Ambele grupari erau extremiste.

In aceste conditii, studentimea de atunci fie a imbratisat pepinierele legionare - “fratiile de cruce”, cum e cazul IPS Anania - fie pepinierele comuniste - ulterioarele organizatii de pionieri si UTC. In aceste conditii, membrii Fratiilor de sange nu putea fi numiti ca fiind legionari desavarsiti. Insa multi clerici au devenit legionari desavarsiti dupa aceea.

“Chiar si dupa 1989, legionarii au continuat sa se afle in atentia serviciilor secrete, cuiburi de legionari, care doreau revitalizarea miscarii lui Zelea Codreanu, fiind permanent monitorizate. Cuiburile isi aveau locul mai ales pe langa manastiri, unde au gasit salas pe langa fostii legionari, in prezent prelati.

Un exemplu elocvent in acest sens este tentativa de creare a unei miscari legionare regionale la Manastirea de la Piatra Craiului”, a declarat ofiterul de securitate.

Bineinteles, dincolo de aceste probleme de securitate au existat excese crude si brutale din partea Securitatii asupra clericilor - care au dus la chinurile preotilor de la Aiud sau Gherla - si din partea prelatilor excese de zel inimaginabile in ceea ce priveste colaborarea cu Securitatea - care au dus la distrugerea de familii si temnita comunista.

Angajamentul

Si mai interesanta este situatia cultelor neoprotestante. In perioada ceausista, cultele neoprotestante erau conduse si finantate din strainatate de centre crestine agreate de statele capitaliste.

Stiut fiind faptul ca agentii serviciilor externe erau fie ziaristi, fie emisari crestini, fiecare aspirant la Institutul neoprotestant din Bucuresti trebuia sa semneze, atentie!, un angajament de colaborare cu Securitatea.

“Iar acestia, ghidandu-se dupa Biblie - guvernarea civila este hotarata de divinitate, in interesul si pentru ordinea societatii umane, “Fiti supusi oricarei stapaniri omenesti pentru Domnul” (1 Petru 2:13), “Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte; caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu.

Si stapanirile care sunt, au fost randuite de Dumnezeu” (Romani 13:1) - semnau angajamentul fara a cracni”.

“Consider ca forma de actiune a lui Basescu este una extrema. Si, asa cum s-a vazut in 1927, extrema naste extrema” - fost ofiter de Securitate

Dovada!

Parintele ortodox Iustin Marchis, duhovnicul lui Ticu Dumitrescu, parintele legii deconspirarii Securitatii, a dat Securitatii note informative despre strainii care vizitau Manastirea Cheia.

Iustin Marchis, parohul Bisericii Stavropoleos din Bucuresti si membru al Grupului pentru Dialog Social, a marturisit intr-o emisiune TV ca, inainte de 1989, a dat “trei-patru, poate cinci-sase” informari catre “relatiile externe bisericesti” despre persoane straine care vizitau Manastirea Cheia, unde era staret.

Parintele Marchis a admis ca, in cele din urma, notele scrise cu numele sau real ajungeau la Securitate. “Am scris trei sau patru note in care am recunoscut ca “In data de... a fost in vizita la Cheia ambasadorul” sau “sotia ambasadorului” sau “diplomatii americani”.

Asta e tot si se poate verifica”, a spus parintele Marchis, care a insistat ca nu a semnat niciodata un angajament cu Securitatea. Pe parcursul emisiunii, el si-a mai amintit ca ar mai fi facut informari despre “un australian pe care l-a condus prin Romania”.

Chiar daca socoteste ca ceea ce vorbea el cu Securitatea era inofensiv, si-a cerut iertare in direct: “Mie mi-a parut rau, am cerut iertare ca am vorbit cu Securitatea”. Despre romani, parintele Marchis a subliniat ca nu a turnat nimic: “N-am scris un rand niciodata despre cetateni ai acestei tari, cu atat mai putin despre cei care s-au spovedit la mine.

Am spus despre ambasadorii si diplomatii care erau urmariti”. Parintele Marchis a povestit ca Securitatea a incercat sa-l racoleze de mai multe ori, prima data cand era ghid al turistilor straini la Manastirea Cozia.

Parohul de la Stavropoleos a mentionat mai multe nume de ofiteri de Securitate cu care ar fi intrat in contact de-a lungul timpului si care acum “isi mananca linistiti pensia”, pentru ca nu-i mai intreaba acum nimeni nimic: “maiorul Sima”, “colonelul Rizea”, “maiorul Croitoru”, “domnul Mitu”.

Parintele Marchis avea si dosar de urmarit la Securitate, “un dosar de urmarire de contraspionaj”, dupa cum l-a descris chiar Marchis, in care el apare cu numele de urmarit “Ion Barbaneagra”. Surprinzator, parintele marturiseste ca prima oara si-a vazut dosarul in 2005, “la sediul SRI”.

Apoi si l-a revazut pe 22 august, la sediul CNSAS, dar “mai sarac”, adica periat intre timp de pagini.

Arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicut a declarat vineri ca a semnat un angajament cu securitatea, dar ca nu a turnat pe nimeni si nu a facut politie politica. Arhiepiscopul a explicat: “am fost haituit, mi-au spus ori semnezi, ori te arestez”.

“Nu exista nici pe departe intentia noastra, a Bisericii, de a fi camuflat realitatea, ci sa fie o transparenta totala si sa scapam de o fantoma - Securitatea, n.red. - care bantuie in Romania”, a declarat Andreicut.

Acesta a vorbit si despre situatia deloc usoara in care preotii si-au facut misiunea in perioada comunista, spunand ca “este greu pentru cei tineri sa-si imagineze” conditiile de atunci.

Andrei Andreicut a spus ca a fost “haituit tot timpul de Securitate”, din 1972 si pana in 1989: “Mi-au interceptat telefoanele, mi-au pus microfoane in casa, astfel incat puteau sa asculte cele mai intime convorbiri, mi-au intrat in casa cand eram la biserica”.

Printre greutatile pe care Andreicut sustine ca le-a intampinat se numara si refuzul autoritatilor de a-l lasa sa plece cu o bursa in strainatate, desi trecuse de doua ori examenul necesar si faptul ca abia a cincea oara a fost admis la doctorat la Bucuresti, in ciuda notelor bune obtinute la examene.

Arhiepiscopul ortodox a declarat ca a dat o singura nota informativa si anume cea din ziua in care a semnat si angajamentul la Securitate. El a spus ca este vorba de o declaratie data despre un avocat din Turda, caruia securistii sustineau ca i-ar fi dat mita.

“Dosarele nu trebuie manipulate nici politic si nici confesional, ci e nevoie de o cercetare onesta a lor”, a mai spus arhiepiscopul, care a propus ca sinodul bisericesc sa se intruneasca, pentru a cerceta dosarele, alaturi de un reprezentant CNSAS.